In aceste zile, urmeaza sa se ia in discutie de catre Consiliul Superior al Magistraturii cazul procurorului Angela Ciurea, pe motiv ca s-a intalnit la Nisa cu bulgarul Stamen Stantchev, judecat pentru spionaj. Daca pana acum procuroarea s-a aflat si este in postura de acuzata, de saptamana trecuta ea a devenit si acuzatoare la adresa fostilor sai sefi din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). Aceasta trasatura specifica procurorului se spune ca a ignorat-o in cazul spionului bulgar. Printr-o scrisoare aparuta in “Q Magazine”, Angela Ciurea cere protectie mai multor institutii si dezvaluie sicanele si abuzurile la care a fost supusa: superiorii au intervenit in activitatea
ei, impunandu-i pe cine sa cerceteze sau nu in dosare sensibile; a cercetat figuri marcante ale vietii politice sau economice romanesti in dosare privind siguranta nationala a Romaniei; sefii i-au cerut insistent sa nu ancheteze anumite persoane in dosare privind traficul de armament din Romania (cauza separata din dosarul fugii lui Omar Hayssam), ALRO Slatina, NuclearElectrica (si acestea disjunse din anchetele de spionaj referitoare la privatizarile strategice; la scurt timp dupa ce a fost numita procuror adjunct al DIICOT, sefii i-au cerut sa se retraga din aceste dosare).
Doua intrebari se impun inca de la inceput. De ce a ajuns Angela Ciurea sa faca aceste dezvaluiri abia acum, cand CSM trebuie sa decida asupra viitorului ei in magistratura? Ea a lucrat in Parchetul
General din 2006 pana in 2009. In scrisoarea deschisa, Angela Ciurea spune ca, inca de la inceputul activitatii sale ca adjunct la DIICOT, a avut probleme cu superiorii care ii dadeau ordine, impotriva convingerilor ei, in dosare cu nume grele. Daca ar fi facut imediat o conferinta de presa si ar fi denuntat pe sefii sai, lumea ar fi privit-o ca pe o eroina, prima femeie procuror care a ajuns sa se lupte cu mafia din propriul sistem. Asa insa, pare ca lanseaza aceste atacuri incercand o palida aparare.
A doua intrebare este de ce sa ceara protectie si cui? Cand ceri protectie, inseamna ca vrei sa te aperi de atacurile lansate de cineva impotriva persoanei tale. Asta inseamna ca, desi a fost destituita si data pe mana CSM, cineva doreste sa-i faca rau in continuare. Asa se explica, probabil, aceasta scrisoare lansata chiar in ultimul ceas. Daca a fost amenintata in vreun fel, Angela Ciurea ar trebui sa iasa in public si sa spuna cine este persoana sau institutia care vrea sa o intimideze?
Amenintari
La cel de-al treilea summit mondial al procurorilor generali si procurorilor-sefi, tinut la Bucuresti
in luna martie, primul-ministru Emil Boc i-a sfatuit pe magistrati sa nu raspunda unor apeluri politice si le-a spus ca stie ce fel de presiuni sunt exercitate in sistemul judiciar: politice, mediatice, populare, tentatia coruptiei, chiar si amenintari fizice. Dupa ce s-a incheiat reuniunea, cu toate ca i s-a cerut premierului sa vina cu exemple concrete, acesta nu a facut-o. Pentru Angela Ciurea ar fi fost un bun prilej sa scape de acea corvoada, dar sa se si afirme. Daca nici acum nu va iesi cu declaratii concrete, inseamna ca toate aceste demersuri tardive ale ei au legatura doar cu sedinta procurorilor de la CSM, care va decide daca o mai pastreaza sau nu in magistratura.
Nisa
Procurorului i se imputa ca, potrivit unor probe aduse de serviciile secrete romanesti, pe 5 decembrie 2008 a calatorit pe banii bulgarului (avion si cazare) la Nisa, unde s-a intalnit cu el si a purtat o discutie. Deplasarea a facut-o fara sa-si anunte superiorii. Totodata, in sesizarea prin care Laura Codruta Kövesi cere cercetarea disciplinara se mai spune ca, in sedinta din 14 martie 2008, prin care Stamen Stantchev a fost pus in libertate, Angela Ciurea nu a declarat recurs, desi primise ordin de la sefi. Parea ca l-a ajutat sa fie liber in luna martie, iar cateva luni mai tarziu, de Mos Nicolae, s-a dus sa-si ia tainul.
In aparare, procurorul anchetat spune ca si-a platit excursia de la a la z (inclusiv apa minerala de la bar). Inainte de a pleca in calatorie, Angela Ciurea l-a sunat pe mobil pe Stamen Stantchev, spunandu-i ca are nevoie de el pentru niste clarificari. Orasul ales de bulgar a fost Nisa.
Nume grele
In calatorie, ea a fost insotita de avocatul bulgarului, in prezenta caruia s-a purtat discutia. Astfel, procurorul a venit de acasa cu un set de intrebari (circa zece) care vizau cateva cauze. S-au rostit nume ca Adriean Videanu, Radu Berceanu si, tangential, Traian Basescu. La un moment dat, bulgarul a povestit o faza de pe vremea cand Primaria Capitalei facuse o licitatie de achizitionare a tramvaielor. Stantchev venise chiar atunci in tara (noiembrie 2006) pentru a depune plangere impotriva lui Adriean Videanu, primarul general al Capitalei pe atunci. Bulgarul era reprezentantul “Skoda” in Romania, iar firma
sa fusese scoasa de la acea privatizare a tramvaielor. Nu a mai apucat sa depuna plangere, fiindca a doua zi a fost arestat in dosarul de spionaj. Angela Ciurea l-a intrebat daca are dovezi si i-a dat adresa de mail bulgarului, acesta urmand sa ii povesteasca in scris cu lux de amanunte si sa aduca si dovezi. Nici ea nu a mai avut ce sa faca cu aceste informatii, pentru ca, la doua zile, a fost destituita. Procurorul l-a mai intrebat de ALRO si NuclearElectrica si daca stie de niste conturi din strainatate alimentate cu bani scosi din Romania. S-a mai interesat de un trafic de arme si de fostul sef de la OMV. Intalnirea a durat aproape trei ore, procurorul lipsind din tara practic de vineri (ora 23.00) pana sambata noaptea (ora 4.30), adica intre 5 si 7 decembrie 2008. Pentru aceasta vizita-fulger este acum cercetata, fiindca a plecat din tara fara sa anunte conducerea DIICOT. Ramane de vazut daca procurorul va fi gasit vinovat pentru ca s-a intalnit in particular cu inculpatul sau. Dar, mai mult ca sigur, nu vom afla niciodata ce informatii a primit de la spionul bulgar si daca cineva este interesat sa le valorifice.
