Astra Sport Bets

Hotelul InterContinental de cinci stele din Capitala este detinut oficial, in proportie de 49%, de presedintele Consiliului de Administratie, Thomas Moser, potrivit raportului anual al Companiei Hoteliere Intercontinental Romania (RCHI).
Participatia coincide cu cea a firmei RHIC Holding , inregistrata in Elvetia, al carei actionariat nu era cunoscut pana in prezent. Moser, despre care nu se stiu alte informatii, apare pentru prima data in mod oficial ca actionar al companiei, pana nu de mult hotelul InterContinental fiind asociat cu numele familiei Paunescu. Potrivit raportului anual, Familia Paunescu nu mai detine actiuni in cadrul hotelului, dupa ce a vandut anul trecut cele 12,4% din actiuni cu care figura direct in actionariat. Viorel Paunescu a fost pana la sfarsitul lui 2006 si presedinte al Consiliului de Administratie (CA) si a ramas in continuare membru al CA. Paunescu nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei, iar reprezentantii InterContinental nu au dorit sa comenteze.
In ultimele doua zile, pe Bursa de la Bucuresti s-au realizat tranzactii cu circa 15,7% din actiunile companiei, valoarea tranzactiilor ridicandu-se la 3,54 mil. euro.

Actionarii dezvoltatorului imobiliar Impact Bucuresti (IMP), controlat de omul de afaceri Dan Ioan Popp (desen), au aprobat ieri majorarea valorii nominale a actiunilor proprii, de la 0,1 lei la valoarea nominala de un leu, potrivit unui raport transmis pe Bursa de reprezentantii companiei. Ca urmare a acestei operatiuni de consolidare, numarul de actiuni Impact se va reduce proportional la 200 mil. de la 2 mld. de titluri cat sunt in prezent, iar pretul din piata al Impact ar trebui, teoretic, sa se majoreze de 10 ori, ajugand la un nivel de 0,374 lei, fata de pretul de incheidere de ieri de 0,0374 lei/actiune. Chiar si dupa operatiunea de consolidare, titlurile Impact s-ar tranzactiona la un pret sub cel de la finele anului trecut, de 0,5 lei/actiune, in conditiile in care aceste titluri s-au depreciat de peste 10 ori in acest an. Actiunile dezvoltatorului ar putea fi oprite de la tranzactionare o perioada mai indelungata, de circa doua luni de zile, in vederea realizarii acestei operatiuni, timp in care actionarii au la dispozitie o luna de zile de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial pentru a contesta decizia. In cazul Bancii Transilvania (TLV), care deruleaza in aceasta perioada o operatiune similara, actiunile bancii au fost suspendate de la tranzactionare la circa o saptamana si jumatate dupa publicarea pe Bursa a hotararii de majorare a valorii nominale. Actiunile Impact au inchis ziua de ieri cu o crestere de 15%, maximul permis pe parcursul unei sedinte, in conditiile in care aceste titluri au ramas fara vanzatori. Ultima tranzactie cu actiunile Impact s-a derulat la un pret de 0,0374 lei, nivel la care capitalizarea companiei este de aproape 20 mil. euro.

Transilvania Constructii (COTR) va acorda un dividend brut de 2,59 lei pe titlu pentru exercitiul financiar aferent anului trecut, dupa ce in 2006 nu a acordat dividende, valoarea totala a sumelor distribuite actionarilor fiind de 1,84 mil. lei, circa o patrime din profitul de 7,2 mil. lei. Dividendul brut reprezinta circa 4,5% din pretul la care aceste titluri au fost tranzactionate ultima data, de 57 lei/actiune. Restul profitului net de 5,78 mil. lei va ramane nerepartizat, se arata intr-un comunicat al firmei transmis marti Bursei de Valori Bucuresti (BVB). La inceputul lunii iulie actiunile Transilvania Constructii au fost transferate de pe piata RASDAQ la Categoria a II-a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Capitalizarea firmei se ridica in prezent la 29 mil. lei.

Combinatul siderurgic Hunedoara (SIDG) isi va opri productia timp de aproximativ doua luni din cauza crizei economice, iar cei 1.200 de angajati vor fi trimisi prin rotatie in concediu in luna noiembrie, administratia sustinand ca exista posibilitatea ca unii salariati sa fie trimisi in somaj tehnic. Dupa aproape 80 de ani de functionare, combinatul siderurgic de la Hunedoara isi va opri productia din cauza crizei economice mondiale. "Combinatul isi va opri productia zilele urmatoare... cauza care a determinat oprirea productiei a fost legata de criza economica grava prin care au trecut Statele Unite ale Americii. Oprirea productiei nu inseamna inchiderea combinatului, ci inseamna ca in acest moment nu mai avem un numar minim de comenzi care sa ne permita sa vindem productia. In luna decembrie exista posibilitatea sa o reluam, daca vom avea un numar minim de comenzi", a declarat Remus Patan, directorul general al ArcelorMittal Hunedoara. Potrivit acestuia, personalul va fi trimis prin rotatie in concediu, fiind luata in considerare si posibilitatea trimiterii unor angajati acasa, cu 75% din salariu.

Veniturile Transgaz Medias au crescut cu 12,9% in primele noua luni, de la 717 milioane lei in perioada ianuarie-septembrie a anului trecut la 809,6 milioane lei (222,4 milioane euro), in timp ce profitul net a urcat cu 4,45%, de la 171,4 milioane lei la 179 milioane lei (49,2 milioane euro). Compania nu a reusit sa realizeze decat 93,02% din nivelul bugetat, ca urmare a scaderii cantitatilor de gaze transportate, din cauza cererii reduse si a diminuarii tarifelor pentru rezervarea capacitatilor de transport la 1 iulie, potrivit datelor companiei. Totodata, Transgaz a depasit cu 6,89% profitul net bugetat. Profitul brut al Transgaz a crescut in intervalul ianuarie-septembrie cu 3,93%, de la 202,6 milioane lei la 210,6 milioane lei.Cheltuielile totale ale operatorului sistemului national de transport al gazelor au avansat in perioada analizata cu 16,45%, de la 514,3 milioane lei la 598,9 milioane lei (164,5 milioane euro), ca urmare a dublarii la 10% a redeventei pentru concesionarea sistemului national de transport incepand cu luna octombrie 2007. Alti factori care au dus la majorarea cheltuielilor au fost cresterile salariale si a lucrarilor de mentenanta a sistemului.

Bursa de la Bucuresti ocupa doar locul 32 in topul celor mai ieftine burse la nivel mondial, in ciuda faptului ca a inregistrat a patra scadere ca amploare de la inceputul anului, potrivit datelor firmei britanice de investitii Bespoke Investment Group, care cuprind cele mai importante 70 de burse la nivel mondial.
Astfel, principalele companii listate la Bursa de Valori Bucuresti sunt tranzactionate in prezent la un multiplu mediu de profit de 7,8, de aproape trei ori mai mic decat la inceputul acestui an.Cu toate acestea, indicatorul PER (n.r. - pret raportat la profit pe actiune) la nivelul Bursei este inca mai mare decat al mai multor tari din regiune, cum sunt Rusia cu un multiplu de profit de numai 4,35, Ungaria (4,89), Estonia (5,16), Polonia (6,16), Bulgaria (6,22) sau Ucraina (6,33). Dintre tarile din regiune, doar Serbia si Slovenia au actiuni pe bursa mai scumpe decat cea de la Bucuresti, cu multiplii de profit de 9,9 si respectiv 11,8. Actiunile de la BVB s-au ieftinit de la inceputul anului in medie cu circa 65%, reprezentand a patra scadere la nivel mondial, dupa cele ale bursei din Islanda, cu o depreciere in medie de aproape 90%, Ucraina si respectiv Bulgaria, ale caror actiuni au pierdut in acest an in medie circa 75%.
De altfel, actiunile de pe piata din Bulgaria aveau un PER la inceputul anului de 48,46, cel mai ridicat la nivel mondial, dupa un an cu numar record de listari si oferte publice initiale (IPO-uri). Doar trei burse din 84 analizate inregistreaza cresteri de la inceputul anului, respectiv cele din Ecuador, Tunisia si Ghana, aceasta din urma consemnand o apreciere de 60% in 2008 si un nivel record al PER-ului de 62,7.

Administratorii de fonduri mutuale isi pregatesc si alte solutii pentru a se apara de iesirile mari de capital in intervale scurte de timp, cum ar fi posibilitatea de a suspenda temporar rascumpararile de titluri.
Astfel, drept masura de precautie, Raiffeisen AM a inclus in prospectele de emisiune ale fondurilor care investesc pe Bursa posibilitatea de a suspenda temporar emisiunea si rascumpararea de unitati de fond, in situatii exceptionale cum ar fi suspendarea temporara a tranzactiilor pe o piata reglementata.

Cifra de afaceri a producatorului de utilaje pentru extractii si constructii Comelf Bistrita (CMF) a atins in primele noua luni ale acestui an nivelul de 100 de mil. de lei (27,7 mil. euro), in crestere cu 24,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, se arata in raportul trimestrial trimis marti catre BVB.
In trimestrul trei, afacerile Comelf au urcat la 31,9 de mil. de lei (0,89 mil. euro), fiind astfel cu 16,5% mai mari decat cifra de afaceri inregistrata in trimestrul trei al 2007.
Profitul net obtinut de compania bistriteana pentru primele noua luni s-a ridicat la 4,6 mil. lei (1,26 mil. euro), cu aproape 21% peste nivelul de 3,8 mil. lei, atins in aceeasi perioada a lui 2007. Comparativ cu trimestrul trei al lui 2007, perioada in care compania bistriteana a inregistrat un profit de 1,2 mil. lei (0,33 mil. euro), in aceeasi perioada a acestui an, profitul companiei a scazut cu aproape 10% pana la 1,1 mil. lei (0,3 mil. euro).
Veniturile totale ale Comelf au atins niveluri de 105,2 mil. de lei (28,9 mil. euro) in primele trei trimestre, ceea ce reprezinta o crestere cu 24,4% fata de nivelul inregistrat in perioada similara a anului trecut, de 84,5 mil. lei. Cheltuielile companiei s-au situat in aceasta perioada la 99,7 mil. lei (27,4 mil. euro), respectiv cu 24,6% mai ridicate decat costurile pentru primele noua luni ale anului trecut.
Anul acesta, cele mai mari ponderi in cheltuielile companiei le ocupa costurile cu materiile prime care ajung la 44,3 mil. lei (12,3 mil. euro), in crestere cu 14% fata de 2007, precum si costurile cu salariile, care pentru primele noua luni ale lui 2008 s-au ridicat la aproape 23 de mil. de lei (aproximativ 6,4 mil. euro).
Comelf a anuntat la inceputul acestei luni ca va disponibiliza in perioada urmatoare peste o suta de angajati, din cauza reducerii comenzilor venite din strainatate, pe fondul reducerii cererii cauzate de criza economica internationala.
In prezent, capitalizarea companiei este de 111,2 milioane de lei (30,8 mil euro), pretul pe actiune al companiei fiind de 4,75 lei.

BRD Groupe Societe Generale (BRD), cea mai mare banca locala listata la Bursa, a reusit sa-si imbunatateasca raportul costuri supra venituri in trimestrul al treilea, la 42%, fata de un nivel de 50% in trimestrul al doilea, arata datele prelucrate de analistii societatii de brokeraj Raiffeisen Capital&Investment (RCI) pe baza rezultatelor finale raportate de banca pe primele noua luni ale anului.
"Cheltuielile administrative au crescut cu 38% fata de trimestrul al treilea al anului trecut si cu 8% fata de trimestrul al doilea din 2008, in conditiile in care BRD a continuat sa-si extinda reteaua. In viitorul apropiat, managementul bancii intentioneaza sa acorde mai multa atentie cresterii eficientei prin reduceri de costuri", sustin analistii RCI.
Potrivit analistilor, mentinerea eficientei ridicate s-a datorat unei prudente mai mari in crestere, BRD inregistrand in primele noua luni o crestere mai mica decat piata, motiv pentru care a pierdut cota de piata.
"Raportul costuri supra venituri arata o eficienta operationala foarte buna. Aceasta ajuta foarte mult in situatia de piata actuala, in care veniturile tind mai degraba sa scada, si va deveni un punct cheie in perioada urmatoare", sustine Florin Ilie, seful departamentului piete de capital din cadrul ING Bank.
Veniturile nete din dobanzi ale BRD au crescut cu 6% in trimestrul al treilea, fata de trimestrul al doilea, in conditiile in care marja neta de dobanda, respectiv diferenta dintre dobanda perceputa la credite si cea platita pentru depozite, a crescut la 4% fata de 3,7% in trimestrul doi.
"Se pare ca banca a reusit sa transfere o parte semnificativa a costurilor de refinantare mai mari catre clienti", sustin analistii RCI, care mai spun ca veniturile din alte surse decat dobanzile au crescut mai putin si ca principalul motor de crestere al acestora a fost venitul din trading, care este o componenta extrem de volatila.
Veniturile din dobanzi ale BRD s-au ridicat in trimestrul al treilea la circa 944 mil. lei (263,6 mil. euro), in crestere cu 50% fata de trimestrul al treilea al anului trecut, in timp ce cheltuielile cu dobanzile au avansat cu 71% la 556 mil. lei (155,5 mil. euro).
Veniturile din comisioane au crescut in acelasi interval cu 8,6% la 273 mil. lei (76,3 mil. euro), fata de o majorare cu 28% a cheltuielilor cu comisioanele la 23,5 miloane de lei (6,57 mil. euro).
"Un alt aspect pozitiv desprins din raportarile BRD il reprezinta profitabilitatea care ramane printre cele mai ridicate din regiune, cu o rentabilitate a capitalurilor de peste 30%", spune Florin Ilie.
Printre aspectele negative se numara insa cresterea raportului dintre credite si depozite, care arata ca banca a reusit sa-si asigure mai greu sursele de finantare prin atragerea de depozite.
"Riscul de refinantare a crescut fata de anul trecut. Fiecare banca se va uita in perioada urmatoare sa creasca dependenta de depozitele locale in conditiile in care finantarile externe sunt mai dificile", crede Ilie.
Potrivit analistilor Raiffeisen, depozitele atrase de BRD de la clientela au scazut cu 0,4% in trimestrul al treilea, fata de sfarsitul lunii iunie, in timp ce portofoliul de credite a crescut cu 5,3%, astfel ca raportul dintre credite si depozite a ajuns la 97,2%.
"Circa 55% din baza de depozite provine de pe segmentul corporatist, inclusiv IMM-uri, iar aceasta dependenta ar putea ridica anumite riscuri pe viitor, pe masura ce companiile vor fi nevoite sa apeleze la rezervele de lichiditati din cauza cash-flow-urilor operationale mai slabe", explica analistii RCI.
Per ansamblu insa, BRD a inregistrat in trimestrul al treilea o crestere a veniturilor totale cu 56% la 4,1 mld. lei (1,14 mld. euro), peste cea a cheltuielilor totale, care au avansat cu 50% la 3,48 mld. lei (972 mil. euro). In aceste conditii, profitul bancii a crescut cu 98% la 628 mil. lei (175 mil. euro), cu o contributie semnificativa insa din vanzarea participatiei de 25% in cadrul companiei de asigurari Asiban, pentru care banca a incasat 87,5 mil. euro.
Activele BRD se ridicau la sfarsitul lunii septembrie la 44,5 mld. lei (aproape 12 mld. euro), in crestere cu 14% fata de inceputul anului.
Capitalizarea BRD era ieri de 1,64 mld. euro, dupa ce actiunile au pierdut 5,8%, inchizand la pretul de 8,9 lei.

Decizia NATO de a invita Romania sa devina un membru de-jure este un eveniment istoric pentru Romania, care confirma adeziunea tarii la un nou set de valori si la un nou sistem economic. In pofida faptului ca NATO este o alianta politica si militara, o parte importanta a factorilor

Uniunea Europeana ne-a spus in fata ca nu avem o economie de piata functionala. Nu avem, intr-adevar, dar o vom face. Termenul: 2005, inceputul anului. Daca vrem ca in ianuarie 2007 sa fim in Piata Comuna.
Ce aniversam, asadar? Desigur, treisprezece ani de eforturi pentru constru
ctia economiei de piata. Mai intai a fost ideea: un stat de tip nou, care sa incurajeze si sa stimuleze competitia in munca, libera initiativa, asumarea riscului. Si sa descurajeze chiulul, delasarea si inselaciunile. Au urmat legile. Noua Constitutie, aparuta in '91, stipula expres: "Economia Romaniei este economie de piata". Cu acest text de lege, ca stindard, a inceput batalia pentru ca statul sa cedeze locul pietei. Asta insemna ca statul sa lase in seama pietei impartirea resurselor, inclusiv a banilor, organizarea productiei si repartizarea profitului. In schimb, sa se ocupe bine de treburile lui: ocrotirea sanatatii, invatamantului, administrarea domeniilor publice.
Nu era nicidecum vorba de o diminuare a rolului statului. Dimpotriva, rolul statului urma sa creasca. Eliberat de organizarea economiei, se putea ocupa de intarirea legalitatii.
Era un lucru sigur ca noi nu vom ajunge la bunastare pana cand nu vom avea o economie de piata care sa functioneze bine. Nu era simplu de parcurs acest drum. Noi voiam, toti, economie de piata, dar nu ne despartea de "cazanul comun".
In toti acesti ani, de dupa 1989, prea mult din ce s-a produs a mers la "cazanul comun"; prea mare a ramas partea ce se imparte tuturor, asa ca din produsul national o parte prea mica e folosita pentru a stimula atractiv munca eficienta, competenta
Venise timpul sa pornim spre capitalism. Spre libera stabilire a preturilor pe piata, libera proprietate asupra mijloacelor de productie si libera initiativa economica, intr-un climat competitional. Numai pe astfel de piloni se poate cladi edificiul libertatii si bunastarii, imposibil insa de infaptuit fara acceptarea rigorilor economiei de piata. Daca una din aceste trasaturi e data la o parte, constructia se naruie.
Noi voiam economie de piata. Un lucru insa l-am inteles greu: ca trebuie sa acceptam si legile pietei. Iar marea lege a pietei este concurenta. Lumea, pana in prezent, nu a cunoscut un model mai eficient decat competitivitatea. Alte modele au adus ineficienta, risipa de resurse, saracie.
Desi Romania a trecut decisiv la adevarul preturilor, dobanzilor, ratelor de schimb si a fost lansata o provocare in directia adevarului costurilor de prodctie, in economia romaneasca domina inca un sistem conjunctural, orientat in mare masura cu spatele la piata. Un sistem marcat de sloganul: "Merge si asa !". Adica sa muncesti la intamplare. Aceasta obisnuinta, de care acum unei bune parti a societatii ii vine greu sa se desparta, intretine iluzia paternalismului statal, sub a carui manta uzata cloceste iluzia ca se afla in siguranta. Iluzia cea mai grava si cea mai periculoasa.
Adeseori am ajuns sa confundam efectul cu cauza. Fiindca atat veniturile, cat si preturile nu sunt decat instrumente cu care se ia temperatura in economie. Ambele termometre masoara efecte: veniturile indica pana la ce cote se poate urca plata muncii; in acelasi timp, preturile arata valoarea pe care pietele o recunosc rezultatelor muncii, fie ele bunuri economice, fie servicii. Din acest raport lipseste tocmai baza: munca insasi. Asa cum este in realitate: bine sau rau organizata. Veniturile vor face fata preturilor numai atunci cand vor fi rodul unei munci competitive, orientata cu fata spre piata.
Societatea romaneasca nu va fi mai bogata pana cand economia noastra nu se va sprijini pe trei importanti stalpi de sustinere: 1) o expansiune semnificativa a productiei, cu deosebire in sectoarele cu deschidere spre pietele interne si externe; 2) capacitatea de a realiza valori adaugate nu din cresteri cantitative, ci din surplusuri de competitivitate; 3) o eficienta rezultata din scaderea costurilor de productie si cresterea cifrelor de afaceri.
Fortarea cresterii veniturilor intr-o economie nestructurate ar fi o eroare. Intr-o economie in care marile mize nu sunt productivitatea, competitivitatea si eficienta, ci dezvoltarea extensiva, supraefortul de a remunera mai consistent munca ar zdruncina si mai tare potentialul de profit.
Restructurarea inseamna insa intoarcerea economi i cu fata catre piata. In totalitate si nu pe part