Fosta Miss Romania, Bianca Brad, mai are doar doua luni pana ce va aduce pe lume o fetita: “Sarcina a fost neasteptat de usoara. Nu am avut pofte imposibile, nici nu mi-a fost rau. Fata de alte prietene de-ale mele gravide, m-am simtit foarte bine”. Singurul lucru care ii da de furca Biancai este ca a devenit, dupa cum spune, putin cam zapacita, fapt pe care il pune pe seama sarcinii: “Mi se intampla des sa nu stiu unde imi pun lucrurile. Sunt mai aiurita decat de obicei”. In prezent, Bianca este ocupata cu mobilatul noii sale locuinte, unde spera sa se mute cat mai curand: “Am vrut sa facem acest pas inainte sa-l nasc pe Luca, dar nu s-a putut. Acum sunt intr-o alergatura continua, caut mobila
si ma ocup de decor, pentru ca vrem sa ne mutam cat mai repede, pana nasc”. Viitoara mamica spune ca ea si logodnicul ei au cumparat casa cu mai mult timp
in urma, dar ca le-a luat destul de mult sa faca modificarile dorite: “Nu am vrut sa ne grabim cu mutatul, asa ca am facut tot felul de schimbari”. In privinta stilului de mobilier
, Bianca ne-a declarat ca nu va fi ceva extrem de modern, intrucat nu este fana a stilului
minimalist, ci prefera, mai degraba, materialele si culorile naturale: “Am folosit mult lemn, aranjamente
din piatra si culorile pamantului, calde, linistitoare”. Actrita ne-a mai marturisit ca ii este foarte greu sa aleaga un nume pentru fetita ei, adaugand ca se sfatuieste cu familia si cu logodnicul sau, Aurel, pentru a lua o decizie: “Este destul de complicat, pentru ca vrem un nume care sa fie si feminin, sa aiba si semnificatie religioasa, sa fie international... Inca nu stim cum o sa-i spunem, cert este insa ca va avea un singur nume”. Bianca va naste in luna mai, intr-o clinica privata din capitala.
Privirile românilor se luminează dacă îi întrebi despre Gică Petrescu. Cel mai mare, cel mai bun, cel mai iubit, spun şi copiii, şi adulţii şi bunicii. Însă, după moartea sa, uşa apartamentului a rămas închisă, iar datoriile la administraţia blocului au depăşit 3.000 lei. În schimb, pentru apartamentul maestrului se "bat" mai multe instituţii.
A trăit o viaţă fabuloasă, a călătorit peste tot în lume şi a fost iubit de câteva gene-raţii de români. Însă, acum, Gică Petrescu a ajuns un subiect de disconfort atât pentru autorităţi şi moştenitoare, cât şi pentru vecinii marelui interpret.
Gică Petrescu nu are moştenitori direcţi, iar el şi-a dorit ca după moarte locuinţa sa din Bulevardul Elisabeta nr. 25 să devină un muzeu care să-i poarte numele. Din 19 iunie 2006, adică după ce maestrul cântecelor de pahar a plecat pe ultimul drum
, nimeni nu a mai deschis uşa apartamentului.
În tocul uşii, sunt înşirate facturile
la telefon şi lumină. Din când în când le strâng vecinii, pentru că nimeni nu mai este interesat să achite aceste datorii. Asociaţia de Locatari se plânge că şi sumele la întreţinere cresc, fără ca cineva să ştie cine le va achita în cele din urmă.
Din câte spun vecinii, nimeni nu a mai intrat în apartament şi nici nu a scos cineva lucruri din casă. Singura moştenitoare cunoscută este Diana Ieşeanu, nepoata Cezarinei, soţia multiubită a lui Gică Petrescu. Însă, surpriză!, nepoata spune că nu are "vocaţie de succesiune" şi nu vrea sub nici o formă apartamentul de patru camere din centrul Capitalei. "Nu credeţi că e treaba mea dacă vreau sau nu apartamentul?", ne-a răspuns scurt Diana Ieşeanu. Însă, vecinii au fost anunţaţi de nepoată că va veni să predea cheile celui care va "câştiga" apartamentul.
La apartamentul 11, în care a locuit Gică Petrescu, datoriile la întreţinere "la zi" au ajuns la 3.244,30 lei, aşa cum arată panoul de întreţinere. Blocul are centrală de încălzire proprie, iar cheltuielile comune pentru lift, lumină, curăţenie etc. nu pot fi anulate pentru apartamentul în care nu mai locuieşte nimeni de anul trecut.
Apartamentul ar putea să ajungă la primărie
Ministerul Culturii spune, prin consilierul Tudorel Urian, că un apartament într-un bloc este foarte puţin probabil să fie declarat muzeu şi că, oricum, nu s-a făcut nici un demers în acest sens. Cel mai probabil, Primăria Capitalei sau cea a sectorului 5 vor deveni "moştenitorii" apartamentului lui Gică Petrescu, dar cine va moşteni drepturile de autor pentru cele peste 1.500 de compoziţii ale maestrului încă nu se ştie.
Gică Petrescu a murit la 91 de ani, în luna iunie a anului trecut. Maestrul a fost condus pe ultimul drum de mii de bucureşteni, dar, acum, nici nepoata, nici autorităţile, nici Ministerul Culturii nu-şi mai amintesc de el.
A trăit o viaţă fabuloasă, a călătorit peste tot în lume şi a fost iubit de câteva gene-raţii de români. Însă, acum, Gică Petrescu a ajuns un subiect de disconfort atât pentru autorităţi şi moştenitoare, cât şi pentru vecinii marelui interpret.
Gică Petrescu nu are moştenitori direcţi, iar el şi-a dorit ca după moarte locuinţa sa din Bulevardul Elisabeta nr. 25 să devină un muzeu care să-i poarte numele. Din 19 iunie 2006, adică după ce maestrul cântecelor de pahar a plecat pe ultimul drum
, nimeni nu a mai deschis uşa apartamentului.
În tocul uşii, sunt înşirate facturile
la telefon şi lumină. Din când în când le strâng vecinii, pentru că nimeni nu mai este interesat să achite aceste datorii. Asociaţia de Locatari se plânge că şi sumele la întreţinere cresc, fără ca cineva să ştie cine le va achita în cele din urmă.
Din câte spun vecinii, nimeni nu a mai intrat în apartament şi nici nu a scos cineva lucruri din casă. Singura moştenitoare cunoscută este Diana Ieşeanu, nepoata Cezarinei, soţia multiubită a lui Gică Petrescu. Însă, surpriză!, nepoata spune că nu are "vocaţie de succesiune" şi nu vrea sub nici o formă apartamentul de patru camere din centrul Capitalei. "Nu credeţi că e treaba mea dacă vreau sau nu apartamentul?", ne-a răspuns scurt Diana Ieşeanu. Însă, vecinii au fost anunţaţi de nepoată că va veni să predea cheile celui care va "câştiga" apartamentul.
La apartamentul 11, în care a locuit Gică Petrescu, datoriile la întreţinere "la zi" au ajuns la 3.244,30 lei, aşa cum arată panoul de întreţinere. Blocul are centrală de încălzire proprie, iar cheltuielile comune pentru lift, lumină, curăţenie etc. nu pot fi anulate pentru apartamentul în care nu mai locuieşte nimeni de anul trecut.
Apartamentul ar putea să ajungă la primărie
Ministerul Culturii spune, prin consilierul Tudorel Urian, că un apartament într-un bloc este foarte puţin probabil să fie declarat muzeu şi că, oricum, nu s-a făcut nici un demers în acest sens. Cel mai probabil, Primăria Capitalei sau cea a sectorului 5 vor deveni "moştenitorii" apartamentului lui Gică Petrescu, dar cine va moşteni drepturile de autor pentru cele peste 1.500 de compoziţii ale maestrului încă nu se ştie.
Gică Petrescu a murit la 91 de ani, în luna iunie a anului trecut. Maestrul a fost condus pe ultimul drum de mii de bucureşteni, dar, acum, nici nepoata, nici autorităţile, nici Ministerul Culturii nu-şi mai amintesc de el.
Au fost prinsi de politistii sibieni, dupa ce au savirsit fapte grave. Pe numele lor au fost intocmite dosare penale, iar instantele de judecata i-au gasit vinovati. Peste 100 de infractori ar trebui sa se afle acum in puscarie. Multi au reusit insa sa fuga peste granita, in timp ce se aflau in cercetare
, in stare de libertate. Sint dati in urmarire internationala, unii de foarte multi ani, dar prea putini sint prinsi. Printre „fugari" se numara Florin Alexandrescu, care a fost gasit vinovat pentru explozia din 1996, de la restaurantul de la Vestem, dar si Robert Cosma, condamnat pentru falsificare de bancnote.
Certati cu legea
La ora actuala, prin tara misuna cinci infractori periculosi, cautati de oamenii legii, pentru fapte grave savirsite in judet. Pe numele lor au fost emise mandate de arestare, dar au disparut pur si simplu. Alte 104 persoane sint cautate in intreaga lume. Au fost date in urmarire internationala, iar politistii sibieni asteapta un pas gresit al acestora, acolo unde se afla. Pentru ca, de cele mai multe ori, infractorii dati in urmarire sint descoperiti doar atunci cind savirsesc noi abateri, in strainatate.
„Teroristul"
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri, care a facut inconjurul presei din toata lumea, a fost al lui Florin Alexandrescu. In data de 25 octombrie 1996, barbatul, impreuna cu trei prieteni, a amplasat o incarcatura exploziva intr-un rezervor din grupul sanitar al restaurantului de linga Vestem. Incarcatura a fost detonata la distanta, iar in explozie au fost raniti cinci oameni. Vinovatii au fost prinsi la scurt timp, in vreme ce incercau sa amplaseze o alta incarcatura exploziva intr-un local din Sibiu. In 1999, Florin Alexandrescu a fost condamnat la noua ani de inchisoare. In martie 2000, Tribunalul Bucuresti a decis intreruperea pedepsei, pentru o perioada de trei luni, din cauza unei probleme de familie a inculpatului. Barbatul a profitat de ocazie si a parasit tara in mod ilegal. A fost reperat in Spania, dar autoritatile refuza sa il extradeze, deoarece acum este cetatean spaniol.
Falsificator celebru
Nu mai putin cunoscut este cazul lui Robert Cosma, care a falsificat si a plasat bani falsi. „In noiembrie 2002, Cosma Robert a cumparat, de la un celebru magazin din Sibiu, un calculator performant si o imprimanta multifunctionala. In februarie 2003, a mai cumparat, tot de acolo, un marker auriu, pentru a imita sigiliul de pe bancnotele autentice. A scanat o bancnota de 100.000 de lei vechi, a prelucrat-o pe calculator, iar apoi a scos la imprimanta aproximativ 100 de coli cu cite trei astfel de bancnote. A fost ajutat si de sotie. Apoi, intr-o calatorie pe care a facut-o pe ruta Sibiu - Vilcea - Brasov - Poiana Brasovului, a plasat aproximativ 40-50 din aceste bancnote. Cei doi au fost depistati si retinuti in Brasov. Robert Cosma fost retinut, in arest preventiv, in perioada 24.02 - 18.07. 2003, iar apoi instanta a decis sa se continue cercetarile cu autorul in stare de liberate", spune comisarul Alexandru Iorgulescu, din cadrul Serviciului
de Investigatii Criminale. In 8 iulie 2004, pe numele sau a fost emis un nou mandat de arestare, dar acesta iesise deja din tara, cu numai o zi inainte. Acum este cautat in Spania, unde se crede ca locuieste.
Cautat pentru crima
Un infractor deosebit periculos, dat in urmarire pe tara, este Vasile Cornea. El nici macar n-a ajuns pe mina politistilor. In 2004, barbatul era cioban la o stina de linga Aciliu. Potrivit criminalistilor, in noaptea de 24 spre 25 octombrie, a stat la baut cu un alt cioban, s-a luat la cearta cu acesta, dupa care l-a injunghiat cu singe
rece in piept, de mai multe ori. Apoi a disparut. „Am primit diferite informatii cum ca ar fi lucrat, tot ca cioban, la alte stine din tara, dar nu am reusit sa ii dam de urma. Este cautat in continuare, iar semnalmentele lui, daca mai corespund, sint postate si pe internet", arata comisarul Alexandru Iorgulescu.
, in stare de libertate. Sint dati in urmarire internationala, unii de foarte multi ani, dar prea putini sint prinsi. Printre „fugari" se numara Florin Alexandrescu, care a fost gasit vinovat pentru explozia din 1996, de la restaurantul de la Vestem, dar si Robert Cosma, condamnat pentru falsificare de bancnote.
Certati cu legea
La ora actuala, prin tara misuna cinci infractori periculosi, cautati de oamenii legii, pentru fapte grave savirsite in judet. Pe numele lor au fost emise mandate de arestare, dar au disparut pur si simplu. Alte 104 persoane sint cautate in intreaga lume. Au fost date in urmarire internationala, iar politistii sibieni asteapta un pas gresit al acestora, acolo unde se afla. Pentru ca, de cele mai multe ori, infractorii dati in urmarire sint descoperiti doar atunci cind savirsesc noi abateri, in strainatate.
„Teroristul"
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri, care a facut inconjurul presei din toata lumea, a fost al lui Florin Alexandrescu. In data de 25 octombrie 1996, barbatul, impreuna cu trei prieteni, a amplasat o incarcatura exploziva intr-un rezervor din grupul sanitar al restaurantului de linga Vestem. Incarcatura a fost detonata la distanta, iar in explozie au fost raniti cinci oameni. Vinovatii au fost prinsi la scurt timp, in vreme ce incercau sa amplaseze o alta incarcatura exploziva intr-un local din Sibiu. In 1999, Florin Alexandrescu a fost condamnat la noua ani de inchisoare. In martie 2000, Tribunalul Bucuresti a decis intreruperea pedepsei, pentru o perioada de trei luni, din cauza unei probleme de familie a inculpatului. Barbatul a profitat de ocazie si a parasit tara in mod ilegal. A fost reperat in Spania, dar autoritatile refuza sa il extradeze, deoarece acum este cetatean spaniol.
Falsificator celebru
Nu mai putin cunoscut este cazul lui Robert Cosma, care a falsificat si a plasat bani falsi. „In noiembrie 2002, Cosma Robert a cumparat, de la un celebru magazin din Sibiu, un calculator performant si o imprimanta multifunctionala. In februarie 2003, a mai cumparat, tot de acolo, un marker auriu, pentru a imita sigiliul de pe bancnotele autentice. A scanat o bancnota de 100.000 de lei vechi, a prelucrat-o pe calculator, iar apoi a scos la imprimanta aproximativ 100 de coli cu cite trei astfel de bancnote. A fost ajutat si de sotie. Apoi, intr-o calatorie pe care a facut-o pe ruta Sibiu - Vilcea - Brasov - Poiana Brasovului, a plasat aproximativ 40-50 din aceste bancnote. Cei doi au fost depistati si retinuti in Brasov. Robert Cosma fost retinut, in arest preventiv, in perioada 24.02 - 18.07. 2003, iar apoi instanta a decis sa se continue cercetarile cu autorul in stare de liberate", spune comisarul Alexandru Iorgulescu, din cadrul Serviciului
de Investigatii Criminale. In 8 iulie 2004, pe numele sau a fost emis un nou mandat de arestare, dar acesta iesise deja din tara, cu numai o zi inainte. Acum este cautat in Spania, unde se crede ca locuieste.
Cautat pentru crima
Un infractor deosebit periculos, dat in urmarire pe tara, este Vasile Cornea. El nici macar n-a ajuns pe mina politistilor. In 2004, barbatul era cioban la o stina de linga Aciliu. Potrivit criminalistilor, in noaptea de 24 spre 25 octombrie, a stat la baut cu un alt cioban, s-a luat la cearta cu acesta, dupa care l-a injunghiat cu singe
rece in piept, de mai multe ori. Apoi a disparut. „Am primit diferite informatii cum ca ar fi lucrat, tot ca cioban, la alte stine din tara, dar nu am reusit sa ii dam de urma. Este cautat in continuare, iar semnalmentele lui, daca mai corespund, sint postate si pe internet", arata comisarul Alexandru Iorgulescu.
Marii amendaţi ai Gărzii de Mediu au pariat pe o carte greşită atunci când au hotărât să nu plătească în 48 de ore 15.000 de lei, adică jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, ci să conteste în instanţă amenzile. Potrivit comisarului-şef al Gărzii, Graţian Morariu, instituţia pe care o conduce a primit sentinţe favorabile în procesele cu amenzi “grele”, contestate anul trecut de CFR (peste 25.000 de lei), SC “Codrişor” Bistriţa (75.000 de lei), “Hicart” Prundu Bârgăului (50.000 de lei) ori SC “Ario” SA Bistriţa (75.000 de lei). Actualmente, Garda de Mediu are pe rol alte 22 de procese deschise de amendaţii mai recent, precum SC “Aviagro” Livezile (50.000 de lei) ori lichidatorul judiciar al “Hicart” (care a fost şi el amendat cu 10.000 de lei de Gardă), dar şi de către unii dintre cei care au pierdut pe fond şi care au făcut recurs, precum SC “Codrişor”. De pierdut în instanţă, Garda nu a prea pierdut, câteva amenzi mici fiind preschimbate de judecători în avertismente, a mai declarat comisarul-şef.
După trei săptămîni de luptă chinuitoare, Paul Ştefan Ivănuş, unicul supravieţuitor al tragicului accident rutier petrecut în staţiunea Mamaia pe 18 februarie, a murit duminică seară, la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti. Băiatul s-a stins din viaţă în jurul orei 21:00. Managerul unităţii sanitare bucureştene, dr. Sorin Stegărescu, a declarat: „Pacientul a ajuns la suferinţa multiplă de organ, care, în cazul arşilor este fatală. În urma disfuncţiei renale pe care a suferit-o, puterea de contracţie a cordului a scăzut dramatic, iar pacientul a făcut stop cardiorespirator. Medicii au încercat să-l resusciteze, dar nu au reuşit să-l mai readucă la viaţă. În ultimele zile, starea de sănătate a lui Paul Ştefan Ivănuş se înrăutăţise considerabil, atingînd un nivel critic. Tînărului i se făcea dializă. El era conectat la aparate, medicii sperînd să-i conserve astfel forţele de care avea atîta nevoie pentru a supravieţui. Din nefericire, organismul
lui Paul nu a mai putut rezista şi a clacat”. Potrivit rudelor, după efectuarea necropsiei, trupul neînsufleţit al băiatului va fi adus la Constanţa, urmînd a fi înmormîntat în localitatea Lumina.
Marian Stere, prietenul care l-a transportat pe Paul Ivănuş la spital după producerea accidentului, aduce acuze grave unor medici din Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa: „Doctorul care se afla la Urgenţă în momentul în care l-am adus pe Paul era somnoros şi nu avea timp
de el. Probabil că aştepta să-i bag ceva în buzunar. Am început să ţip pentru a-l determina să-l trateze şi, din cauza asta, le-au cerut poliţiştilor să-mi pună cătuşe la mîini. Paul nici măcar nu a fost tratat în Urgenţă, a fost transportat în secţia de la etajul III (n.r. Secţia Terapie Intensivă). Medicul care l-a preluat aici l-a umplut de morfină, ceea ce nu trebuia făcut. Îmi amintesc că la un moment dat Paul le-a spus asistentelor din secţie că vrea să urineze. Nu i-au adus nici măcar o ploscă. I-au spus să-şi dea drumul
pe el. Membrii echipajului SMURD care l-au transportat pe Paul la Bucureşti au rămas înmărmuriţi cînd au văzut ce medicamente
i-au fost administrate. Paul nu fusese curăţat, nu fusese pansat cum trebuie, pe faţă nu avea pansament, deşi pielea îi era arsă. Medicul care l-a preluat la Bucureşti a spus că, dacă Paul ar fi fost transportat imediat după accident la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, astăzi ar fi fost încă în viaţă”. Marian Stere a mai adăugat că are de gînd să obţină fişa medicală a lui Paul de la Spitalul Judeţean Constanţa şi să-i dea în judecată pe medici pentru malpraxis. În opinia dr. Ioan Tiberiu Tofolean, managerul Spitalului Clinic Judeţean Constanţa, subalternii săi şi-au făcut datoria : „Eu mă îndoiesc că membrii echipajului SMURD sau medicii Spitalului de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri au făcut astfel de afirmaţii. Bineînţeles că, dacă familia va face o reclamaţie privind modul în care pacientul a fost tratat, vom demara o anchetă pentru a stabili dacă acuzaţiile sînt întemeiate. Din cîte ştiu eu, familia a plecat mulţumită de aici, iar noi am făcut tot ce era de făcut pentru a-l trata pe pacient”.
Reamintim că pe 18 februarie, la ora patru dimineaţa, autoturismul Porsche Cayenne, condus de George Gociman, cu peste 200 km/h, în staţiunea Mamaia, s-a izbit în plină viteză de un copac de pe marginea drumului, după ce şoferul a pierdut controlul direcţiei. În urma cumplitului impact, maşina a explodat şi trei tineri, aflaţi în automobil, au murit arşi de vii. Paul Ştefan Ivănuş a scăpat atunci ca prin minune cu viaţă. Duminică seară, miracolul a luat sfîrşit. Marian Stere a mărturisit că, în dimineaţa producerii accidentului, în drum spre spital, Paul Ştefan Ivănuş i-ar fi povestit că maşina în care se afla se întrecea cu un Audi TT, înainte de a ieşi de pe carosabil.
lui Paul nu a mai putut rezista şi a clacat”. Potrivit rudelor, după efectuarea necropsiei, trupul neînsufleţit al băiatului va fi adus la Constanţa, urmînd a fi înmormîntat în localitatea Lumina.
Marian Stere, prietenul care l-a transportat pe Paul Ivănuş la spital după producerea accidentului, aduce acuze grave unor medici din Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa: „Doctorul care se afla la Urgenţă în momentul în care l-am adus pe Paul era somnoros şi nu avea timp
de el. Probabil că aştepta să-i bag ceva în buzunar. Am început să ţip pentru a-l determina să-l trateze şi, din cauza asta, le-au cerut poliţiştilor să-mi pună cătuşe la mîini. Paul nici măcar nu a fost tratat în Urgenţă, a fost transportat în secţia de la etajul III (n.r. Secţia Terapie Intensivă). Medicul care l-a preluat aici l-a umplut de morfină, ceea ce nu trebuia făcut. Îmi amintesc că la un moment dat Paul le-a spus asistentelor din secţie că vrea să urineze. Nu i-au adus nici măcar o ploscă. I-au spus să-şi dea drumul
pe el. Membrii echipajului SMURD care l-au transportat pe Paul la Bucureşti au rămas înmărmuriţi cînd au văzut ce medicamente
i-au fost administrate. Paul nu fusese curăţat, nu fusese pansat cum trebuie, pe faţă nu avea pansament, deşi pielea îi era arsă. Medicul care l-a preluat la Bucureşti a spus că, dacă Paul ar fi fost transportat imediat după accident la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, astăzi ar fi fost încă în viaţă”. Marian Stere a mai adăugat că are de gînd să obţină fişa medicală a lui Paul de la Spitalul Judeţean Constanţa şi să-i dea în judecată pe medici pentru malpraxis. În opinia dr. Ioan Tiberiu Tofolean, managerul Spitalului Clinic Judeţean Constanţa, subalternii săi şi-au făcut datoria : „Eu mă îndoiesc că membrii echipajului SMURD sau medicii Spitalului de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri au făcut astfel de afirmaţii. Bineînţeles că, dacă familia va face o reclamaţie privind modul în care pacientul a fost tratat, vom demara o anchetă pentru a stabili dacă acuzaţiile sînt întemeiate. Din cîte ştiu eu, familia a plecat mulţumită de aici, iar noi am făcut tot ce era de făcut pentru a-l trata pe pacient”.
Reamintim că pe 18 februarie, la ora patru dimineaţa, autoturismul Porsche Cayenne, condus de George Gociman, cu peste 200 km/h, în staţiunea Mamaia, s-a izbit în plină viteză de un copac de pe marginea drumului, după ce şoferul a pierdut controlul direcţiei. În urma cumplitului impact, maşina a explodat şi trei tineri, aflaţi în automobil, au murit arşi de vii. Paul Ştefan Ivănuş a scăpat atunci ca prin minune cu viaţă. Duminică seară, miracolul a luat sfîrşit. Marian Stere a mărturisit că, în dimineaţa producerii accidentului, în drum spre spital, Paul Ştefan Ivănuş i-ar fi povestit că maşina în care se afla se întrecea cu un Audi TT, înainte de a ieşi de pe carosabil.
Cunoscuta societate producatoare de vinuri este tentata sa preia pachetul majoritar al clubului din Copou. Primarul Gheorghe Nichita ii asteapta cu bratele deschise pe cei de la Cotnari. Suma minima necesara pentru a scapa clubul de necazuri este de 1,5 milioane de dolari anual
In pericol de a nu primi licenta pentru sezonul viitor datorita restantelor de un milion de lei noi avute la stat, devenita teatrul de razboi al politicienilor locali, FC Politehnica Iasi are o sansa nesperata de a zari luminita de la capatul tunelui financiar in care navigheaza de ani buni. Ieri, marketing-managerul Cotnari SA, Laurentiu Anghel, a anuntat ca societatea de vinificatie ieseana doreste achizitionarea pachetului majoritar al clubului! "Cotnari SA este, de mai mult timp
, sponsor al clubului si avea in vedere sa-si sporeasca sustinerea catre cea mai cunoscuta echipa a Iasului. Citind in «Ziarul de Iasi» declaratiile domnului primar referitoare la pericolul de a nu primi licenta pentru sezonul viitor, am hotarit sa facem acum acest pas. Sintem dispusi chiar sa preluam pachetul majoritar al clubului si sa ducem Politehnica, ca si Cotnariul, in Europa!". Anghel a mai spus ca reprezentantii Cotnari SA doresc ca pina la finele lunii sa afle modalitatea exacta prin care ar putea prelua clubul. "Ne dorim o intilnire cu factorii de decizie ai clubului, in care sa aflam modul in care poate fi preluat pachetul majoritar. Avem disponibile resursele financiare ce au fost avansate pina acum, insa trebuie facut un plan de afaceri concret, detaliat. Sper ca intilnirea sa se realizeze destul de repede". Reprezentantul Cotnari SA a prezentat si motivatia intentiilor societatii de a se implica in fotbal: "Stim ca fotbalul e un excelent purtator de imagine. Totodata, toti oamenii din echipa de conducere sint microbisti. In plus
, consideram ca Poli, ca si vinul de Cotnari, este o emblema a Iasului, asa ca trebuie sa avem grija de ea". Primarul Gheorghe Nichita, ce este si presedinte de onoare al gruparii din Copou, a primit cu bucurie vestea legata de intentiile Cotnari SA: "Ii asteptam cu bratele deschise! Saptamina aceasta oricum doream sa ma intilnesc cu mai multi oameni de afaceri pentru a le cere si lor parerea vizavi de modul in care vad implicarea la club si formulele legale de sustinere a Politehnicii. Sper ca de aceasta data sa gasim solutia optima pentru a le putea asigura miilor de microbisti ieseni o echipa puternica, cu care sa se mindreasca peste tot in tara", a spus primarul.
Prioritatea: achitarea datoriilor catre buget
Problema esentiala cu care se confrunta Politehnica in ultimii ani este instabilitatea financiara. In lipsa unui sponsor puternic, greul sustinerii clubului a cazut pe umerii Consiliului Local. Desi alocarea de fonduri de la bugetul local catre echipele de fotbal este o practica ce se aplica pe scara larga in tara, rivalitatile politice locale au dus la aparitia unor polemici aprinse pe tema amintita. A rezultat aparitia periodica a unor lungi scurtcircuite in care clubul a trait la limita subzistentei, resursele proprii obtinute din drepturi TV, publicitate, vinzari de jucatori sau bilete nefiind suficiente.
Acutizarea disputelor politico-fotbalistice a aparut anul trecut, cind variantele de finantare propuse de partizanii primarului Nichita au fost contestate vehement, in special de consilierii liberali, iar contractul de prestari-servicii aprobat de CL - atacat in instanta de Prefectura. La ora actuala, cind Poli trebuie sa returneze CL si CJ sumele primite dintr-un contract de asociere in participatiune, razboiul este inca in toi: consilierii Aliantei PNL-PD cer verificarea cheltuielilor clubului, iar prefectul Paduraru lasa de inteles ca finantarea Politehnicii a fost facuta cu deturnare de fonduri.
Din punct de vedere a datoriilor, Poli are acum restante ce nu depasesc 3 milioane dolari, cea mai importanta parte, 2.1 milioane $, figurind in dreptul fostelor societati sub care a activat clubul. Pe noua societate, Politehnica SA, datoriile cele mai presante, de un milion de lei noi, sint catre bugetul de stat. In cazul in care acesti bani nu sint achitati pina pe 31 martie, Politehnica nu va primi licenta de club profesionist pentru sezonul viitor si, implicit, nu va putea juca la anul in Liga I, indiferent de rezultatele sportive din acest campionat. Reamintim ca si anul trecut, clubul iesean a primit licenta in ultimul moment, conducatorii fiind nevoiti sa apeleze la imprumuturi pentru a rezolva problema. Bugetul anual aproximativ al unei echipe medii din Romania este, la ora actuala, 2.5 milioane $. Un club de genul Politehnicii poate obtine circa un milion de dolari din activitatile pe care le desfasoara. Rezulta ca, in acest moment, aportul anual al unei societati care doreste sa implice in finantarea clubului este de 1.5 milioane $, in ipoteza in care finantarea publica s-ar sista in totalitate. Totusi, CL si-a aratat dispozitia de a mai contribui, pentru o perioada de timp, cu sume mai mici la bugetul clubului. Pina in prezent, au mai fost citeva incercari nereusite de a aduce investitori la club, dintre care reamintim tatonarile cu Serghei Condratov, italianul Pietro Belardelli, Ioan Zapodeanu si Danut Prisecariu.
In pericol de a nu primi licenta pentru sezonul viitor datorita restantelor de un milion de lei noi avute la stat, devenita teatrul de razboi al politicienilor locali, FC Politehnica Iasi are o sansa nesperata de a zari luminita de la capatul tunelui financiar in care navigheaza de ani buni. Ieri, marketing-managerul Cotnari SA, Laurentiu Anghel, a anuntat ca societatea de vinificatie ieseana doreste achizitionarea pachetului majoritar al clubului! "Cotnari SA este, de mai mult timp
, sponsor al clubului si avea in vedere sa-si sporeasca sustinerea catre cea mai cunoscuta echipa a Iasului. Citind in «Ziarul de Iasi» declaratiile domnului primar referitoare la pericolul de a nu primi licenta pentru sezonul viitor, am hotarit sa facem acum acest pas. Sintem dispusi chiar sa preluam pachetul majoritar al clubului si sa ducem Politehnica, ca si Cotnariul, in Europa!". Anghel a mai spus ca reprezentantii Cotnari SA doresc ca pina la finele lunii sa afle modalitatea exacta prin care ar putea prelua clubul. "Ne dorim o intilnire cu factorii de decizie ai clubului, in care sa aflam modul in care poate fi preluat pachetul majoritar. Avem disponibile resursele financiare ce au fost avansate pina acum, insa trebuie facut un plan de afaceri concret, detaliat. Sper ca intilnirea sa se realizeze destul de repede". Reprezentantul Cotnari SA a prezentat si motivatia intentiilor societatii de a se implica in fotbal: "Stim ca fotbalul e un excelent purtator de imagine. Totodata, toti oamenii din echipa de conducere sint microbisti. In plus
, consideram ca Poli, ca si vinul de Cotnari, este o emblema a Iasului, asa ca trebuie sa avem grija de ea". Primarul Gheorghe Nichita, ce este si presedinte de onoare al gruparii din Copou, a primit cu bucurie vestea legata de intentiile Cotnari SA: "Ii asteptam cu bratele deschise! Saptamina aceasta oricum doream sa ma intilnesc cu mai multi oameni de afaceri pentru a le cere si lor parerea vizavi de modul in care vad implicarea la club si formulele legale de sustinere a Politehnicii. Sper ca de aceasta data sa gasim solutia optima pentru a le putea asigura miilor de microbisti ieseni o echipa puternica, cu care sa se mindreasca peste tot in tara", a spus primarul.
Prioritatea: achitarea datoriilor catre buget
Problema esentiala cu care se confrunta Politehnica in ultimii ani este instabilitatea financiara. In lipsa unui sponsor puternic, greul sustinerii clubului a cazut pe umerii Consiliului Local. Desi alocarea de fonduri de la bugetul local catre echipele de fotbal este o practica ce se aplica pe scara larga in tara, rivalitatile politice locale au dus la aparitia unor polemici aprinse pe tema amintita. A rezultat aparitia periodica a unor lungi scurtcircuite in care clubul a trait la limita subzistentei, resursele proprii obtinute din drepturi TV, publicitate, vinzari de jucatori sau bilete nefiind suficiente.
Acutizarea disputelor politico-fotbalistice a aparut anul trecut, cind variantele de finantare propuse de partizanii primarului Nichita au fost contestate vehement, in special de consilierii liberali, iar contractul de prestari-servicii aprobat de CL - atacat in instanta de Prefectura. La ora actuala, cind Poli trebuie sa returneze CL si CJ sumele primite dintr-un contract de asociere in participatiune, razboiul este inca in toi: consilierii Aliantei PNL-PD cer verificarea cheltuielilor clubului, iar prefectul Paduraru lasa de inteles ca finantarea Politehnicii a fost facuta cu deturnare de fonduri.
Din punct de vedere a datoriilor, Poli are acum restante ce nu depasesc 3 milioane dolari, cea mai importanta parte, 2.1 milioane $, figurind in dreptul fostelor societati sub care a activat clubul. Pe noua societate, Politehnica SA, datoriile cele mai presante, de un milion de lei noi, sint catre bugetul de stat. In cazul in care acesti bani nu sint achitati pina pe 31 martie, Politehnica nu va primi licenta de club profesionist pentru sezonul viitor si, implicit, nu va putea juca la anul in Liga I, indiferent de rezultatele sportive din acest campionat. Reamintim ca si anul trecut, clubul iesean a primit licenta in ultimul moment, conducatorii fiind nevoiti sa apeleze la imprumuturi pentru a rezolva problema. Bugetul anual aproximativ al unei echipe medii din Romania este, la ora actuala, 2.5 milioane $. Un club de genul Politehnicii poate obtine circa un milion de dolari din activitatile pe care le desfasoara. Rezulta ca, in acest moment, aportul anual al unei societati care doreste sa implice in finantarea clubului este de 1.5 milioane $, in ipoteza in care finantarea publica s-ar sista in totalitate. Totusi, CL si-a aratat dispozitia de a mai contribui, pentru o perioada de timp, cu sume mai mici la bugetul clubului. Pina in prezent, au mai fost citeva incercari nereusite de a aduce investitori la club, dintre care reamintim tatonarile cu Serghei Condratov, italianul Pietro Belardelli, Ioan Zapodeanu si Danut Prisecariu.
ntre municipiul Baia Mare si resedinta de judet a Salajului se va deschide peste cateva luni un santier. Ministerul integrarii a decis sa inceapa lucrarile la Drumul
Nordului, despre care s-a vorbit insistent in ultimii ani, dar care nu a mai ajuns sa fie si realizat. Actualul proiect, acceptat de specialistii institutiei, difera radical de cel pe care autoritatile maramuresene l-au prezentat acum cativa ani. Viitoarea sosea nu se va mai suprapune cu Drumul Judetean 108 A – care trece prin Ardusat, ci va fi construita de la zero. Aceasta nici nu va trece prin localitati, astfel incat soferii nu vor avea restrictii de viteza.
Conducerea Consiliului Judetean (CJ) Maramures a precizat ca proiectul Drumul Nordului a fost inclus de Ministerul Integrarii Europene pe lista de prioritati si ca in aceasta perioada se lucreaza la partea tehnica, astfel incat executia sa poata fi inceputa cat de curand. Reprezentantii guvernului au prevazut si fonduri pentru studiul fezabilitate, iar pentru finalizarea lucrarilor au prevazut un imprumut maxim de finantare de 50 de milioane de euro.
Maramuresul va fi legat de autostrada Transilvania
Initial autoritatile maramuresene si cele din Salaj au facut lobby pentru refacerea actualului DJ 108A, care leaga Baia Mare de Zalau. Dat fiind ca guvernul a acceptat ca intre municipiul maramuresean si orasul maghiar Vaja sa fie facut un drum rapid, s-a ivit si ideea constructiei unei sosele similare care sa ajunga in judetul Salaj.
“Consiliile judetene Maramures si Salaj au solicitat un nou traseu, care sa ocoleasca localitatile. Aceasta modificare de proiect a condus in fond la transformarea drumului intr-unul rapid. Parcurgerea lui ar urma sa se faca fara restrictiile de viteza pe care le impune intrarea intr-o comuna”, a declarat vicepresedintele CJ, Emil Marinescu.
El a explicat si faptul ca, pe teritoriul judetului Salaj, e prevazut ca Drumul Nordului sa intalneasca Drumul National 1C care leaga Satu Mare de Zalau si de Cluj si de soseaua de centura a Zalaului. De asemenea, urmeaza sa aiba iesire la viitoarea autostrada Transilvania, care e in curs de constructie
Trei variante de traseu pentru viitorul drum rapid
Licitatia pentru studiul de fezabilitate a fost castigata de compania “Search”, care a elaborat si studiul de traseu. Vicepresedintele Emil Marinescu a afirmat ca exista trei variante pentru Drumului Nordului si ca fiecare dintre ele a fost inaintata ministerului integrarii pentru analiza.
Toate cele trei variante de traseu au ca punct de pornire podul de la Ardusat, care va face parte din ruta viitorului drum expres Baia Mare – Vaja. Ele parcurg un traseu comun de 2,8 kilometri, dupa care se despart. Doua dintre ele sunt proiectate sa treaca prin zona de deal, la mare distanta de actuala sosea, iar celalalt strabate lunca Somesului.
“Prima merge pe liziera, in zona de deal a Buzestiului si ajunge la Arinis, iar cea de-a doua face bucla de la Farcasa pana in Salsig. Cel de-al treilea traseu merge prin lunca Somesului, pe langa comunele Ardusat, Buzesti, Tamaia, Sarbi, Farcasa, Gardani, Salsig, Rodina si Arinis, urmand sa mearga mai departe spre Cehu Silvaniei”, a explicat Marinescu.
Soseaua va fi si dig de protectie impotriva inundatiilor
Vicepresedintele CJ a aratat ca reprezentantii ministerului integrarii au aprobat cea de-a treia varianta, ceea ce inseamna ca viitorul drum va fi paralel cu actualul DJ 108A. Unul din argumente a fost si acela ca traseul prin zona de lunca nu presupune costuri de constructie exagerat de ridicate.
“Este si mai scurt. Va avea doar 26,2 kilometri pe teritoriul Maramuresului. Specialistii au aratat ca se va iesi si mai ieftin pentru ca nu va fi nevoie sa se amenajeze tuneluri. Celelalte trasee presupuneau cinci, respectiv sase constructii de acest gen, pe o lungime de circa cinci kilometri.”
Marinescu a precizat ca plasarea Drumului Nordului in lunca Somesului are dubla importanta. Pe de-o parte caile de acces spre localitati vor fi mai usor de realizat, iar pe de alta parte se va suprainalta soseaua astfel incat sa se formeze un dig pe malul Somesului care sa protejeze localitatile in cazul unor inundatii.
Termenul de finalizare a lucrarilor a fost fixat in 2010
Viitorul drum dintre Baia Mare si Zalau va fi in aceste conditii nu doar o ruta rapida, ci si una mai scurta cu aproximativ 10 kilometri in Maramures fata de cea actuala. Autoritatile maramuresene au aratat ca actualul DJ 108 A va ramane functional, doar ca refacerea lui nu va mai reprezenta o prioritate, cum era pana acum.
Termenul de finalizare a lucrarilor va fi 2010, conform actualelor contracte incheiate de ministerul integrarii. “Deja se lucreaza la proiectare. Se cunoaste sursa de finantare, exista si o firma care a castigat aceste lucrari, in consecinta se poate spune ca proiectul e mult mai avansat decat ce privind drumul rapid Vaja-Baia Mare”, a subliniat
Marinescu.
In perioada urmatoare, reprezentantii CJ si cei ai ministerului integrarii vor trebui sa se concentreze asupra preluarii terenurilor ca sa poata permite deschiderea santierului. “Problema se va rezolva rapid, printr-un parteneriat intre consiliile locale si cetateni. Vom avea o comisie de evaluare… Nu cred ca oamenii nu vor vinde, pentru ca risca sa fie expropriati”, a mai aratat vicepresedintele Consiliului Judetean.
Nordului, despre care s-a vorbit insistent in ultimii ani, dar care nu a mai ajuns sa fie si realizat. Actualul proiect, acceptat de specialistii institutiei, difera radical de cel pe care autoritatile maramuresene l-au prezentat acum cativa ani. Viitoarea sosea nu se va mai suprapune cu Drumul Judetean 108 A – care trece prin Ardusat, ci va fi construita de la zero. Aceasta nici nu va trece prin localitati, astfel incat soferii nu vor avea restrictii de viteza.
Conducerea Consiliului Judetean (CJ) Maramures a precizat ca proiectul Drumul Nordului a fost inclus de Ministerul Integrarii Europene pe lista de prioritati si ca in aceasta perioada se lucreaza la partea tehnica, astfel incat executia sa poata fi inceputa cat de curand. Reprezentantii guvernului au prevazut si fonduri pentru studiul fezabilitate, iar pentru finalizarea lucrarilor au prevazut un imprumut maxim de finantare de 50 de milioane de euro.
Maramuresul va fi legat de autostrada Transilvania
Initial autoritatile maramuresene si cele din Salaj au facut lobby pentru refacerea actualului DJ 108A, care leaga Baia Mare de Zalau. Dat fiind ca guvernul a acceptat ca intre municipiul maramuresean si orasul maghiar Vaja sa fie facut un drum rapid, s-a ivit si ideea constructiei unei sosele similare care sa ajunga in judetul Salaj.
“Consiliile judetene Maramures si Salaj au solicitat un nou traseu, care sa ocoleasca localitatile. Aceasta modificare de proiect a condus in fond la transformarea drumului intr-unul rapid. Parcurgerea lui ar urma sa se faca fara restrictiile de viteza pe care le impune intrarea intr-o comuna”, a declarat vicepresedintele CJ, Emil Marinescu.
El a explicat si faptul ca, pe teritoriul judetului Salaj, e prevazut ca Drumul Nordului sa intalneasca Drumul National 1C care leaga Satu Mare de Zalau si de Cluj si de soseaua de centura a Zalaului. De asemenea, urmeaza sa aiba iesire la viitoarea autostrada Transilvania, care e in curs de constructie
Trei variante de traseu pentru viitorul drum rapid
Licitatia pentru studiul de fezabilitate a fost castigata de compania “Search”, care a elaborat si studiul de traseu. Vicepresedintele Emil Marinescu a afirmat ca exista trei variante pentru Drumului Nordului si ca fiecare dintre ele a fost inaintata ministerului integrarii pentru analiza.
Toate cele trei variante de traseu au ca punct de pornire podul de la Ardusat, care va face parte din ruta viitorului drum expres Baia Mare – Vaja. Ele parcurg un traseu comun de 2,8 kilometri, dupa care se despart. Doua dintre ele sunt proiectate sa treaca prin zona de deal, la mare distanta de actuala sosea, iar celalalt strabate lunca Somesului.
“Prima merge pe liziera, in zona de deal a Buzestiului si ajunge la Arinis, iar cea de-a doua face bucla de la Farcasa pana in Salsig. Cel de-al treilea traseu merge prin lunca Somesului, pe langa comunele Ardusat, Buzesti, Tamaia, Sarbi, Farcasa, Gardani, Salsig, Rodina si Arinis, urmand sa mearga mai departe spre Cehu Silvaniei”, a explicat Marinescu.
Soseaua va fi si dig de protectie impotriva inundatiilor
Vicepresedintele CJ a aratat ca reprezentantii ministerului integrarii au aprobat cea de-a treia varianta, ceea ce inseamna ca viitorul drum va fi paralel cu actualul DJ 108A. Unul din argumente a fost si acela ca traseul prin zona de lunca nu presupune costuri de constructie exagerat de ridicate.
“Este si mai scurt. Va avea doar 26,2 kilometri pe teritoriul Maramuresului. Specialistii au aratat ca se va iesi si mai ieftin pentru ca nu va fi nevoie sa se amenajeze tuneluri. Celelalte trasee presupuneau cinci, respectiv sase constructii de acest gen, pe o lungime de circa cinci kilometri.”
Marinescu a precizat ca plasarea Drumului Nordului in lunca Somesului are dubla importanta. Pe de-o parte caile de acces spre localitati vor fi mai usor de realizat, iar pe de alta parte se va suprainalta soseaua astfel incat sa se formeze un dig pe malul Somesului care sa protejeze localitatile in cazul unor inundatii.
Termenul de finalizare a lucrarilor a fost fixat in 2010
Viitorul drum dintre Baia Mare si Zalau va fi in aceste conditii nu doar o ruta rapida, ci si una mai scurta cu aproximativ 10 kilometri in Maramures fata de cea actuala. Autoritatile maramuresene au aratat ca actualul DJ 108 A va ramane functional, doar ca refacerea lui nu va mai reprezenta o prioritate, cum era pana acum.
Termenul de finalizare a lucrarilor va fi 2010, conform actualelor contracte incheiate de ministerul integrarii. “Deja se lucreaza la proiectare. Se cunoaste sursa de finantare, exista si o firma care a castigat aceste lucrari, in consecinta se poate spune ca proiectul e mult mai avansat decat ce privind drumul rapid Vaja-Baia Mare”, a subliniat
Marinescu.
In perioada urmatoare, reprezentantii CJ si cei ai ministerului integrarii vor trebui sa se concentreze asupra preluarii terenurilor ca sa poata permite deschiderea santierului. “Problema se va rezolva rapid, printr-un parteneriat intre consiliile locale si cetateni. Vom avea o comisie de evaluare… Nu cred ca oamenii nu vor vinde, pentru ca risca sa fie expropriati”, a mai aratat vicepresedintele Consiliului Judetean.
Reabilitarea digului de aparare de pe Jiu de la Cotofenii din Dos a fost estimata la 25 de miliarde de lei vechi. Lucrarile sunt ingreunate de titlurile de proprietate emise in zona de protectie a lucrarilor.
Lucrarile de suprainaltare si extindere la digul de aparare de pe Jiu, din dreptul localitatii Cotofenii din Dos, risca sa nu fie terminate la timp
din cauza diferendelor pe care institutiile statului le au cu proprietarii de pamânturi din zona. In 2002, Directia Apelor (DA) Jiu a intocmit un studiu de fezabilitate pentru consolidarea digului, conform caruia valoarea generala a devizului se ridica, la acea data, la circa 25 de miliarde de lei vechi. Totusi, banii de la guvern nu au venit decât dupa ce comuna a trecut prin valuri succesive de inundatii, in 2005 si 2006. Anul trecut, au fost aprobate si fondurile pentru lucrari, de care urma sa se apuce societatea ECPROD SA Târgoviste. Imediat au aparut si problemele, dupa cum a precizat Iliodor Plastoi, directorul Sistemului
de Gospodarire a Apelor (SGA) Dolj, din cadrul DA Jiu. „Lucrarile sunt executate in proportie de 60%, insa avem probleme la finalizare din cauza actelor de proprietate emise in baza legilor funciare in zona de protectie a digului. Acolo nu se face doar suprainaltare, ci si extindere, asa incât lucrarile se intind si pe o parte din pamânturile aflate in proprietate privata. Este vorba de circa 150 de localnici care vor fi afectati“, a spus directorul Plastoi.
Lucrarile se intind pe 4,2 kilometri de-a lungul Jiului. Potrivit autoritatilor, din circuit trebuie scoase definitiv 3,18 hectare de teren si temporar 2,12 hectare. Din cauza diferendelor, DA Jiu are probleme si cu obtinerea autorizatiei de construire. „Suntem in curs de obtinere a autorizatiei de construire de la Consiliul Judetean Dolj pentru a putea finaliza lucrarile. De asemenea, am depus documentatia necesara si la Directia Silvica Dolj, pentru ca o parte din lucrari se intind si pe raza Ocolului Silvic Filiasi“, a mai spus Iliodor Plastoi.
Trebuie spus ca DA Jiu a fost atentionata in câteva rânduri de OS Filiasi pentru ca a defrisat o parte din terenurile care ii apartin si chiar a pretins anumite daune. Radu Papa, arhitectul-sef al CJ Dolj, cunoaste situatia din zona, dar spune ca la consiliul judetean nu au sosit nici un fel de documentatii: „Ei trebuie sa rezolve intâi problemele cu proprietarii din zona, prin concesiune, cumparare sau alte forme de dobândire a dreptului de a construi acolo. Pâna atunci, noi nu le putem elibera nici certificatul de urbanism si cu atât mai mult nu putem sa le dam autorizatie“.
Improprietariti pe diguri
Primarul localitatii Cotofenii din Dos, Vasile Preduca, sustine ca nu sunt probleme cu toti proprietarii: „Nu se fac numai lucrari de suprainaltare la digul de pe malul drept al Jiului, ci si de extindere. Musca din pamântul oamenilor. DA Jiu trebuie sa incheie acte cu ei pentru a trece terenul in proprietatea institutiei. Unii oameni si-au dat acordul scris, la altii, la care sunt suprafete mai mari, trebuie sa se gaseasca solutii prin vânzare, concesiune etc. Trebuie discutat cu ei“.
Desi toata lumea intelege importanta lucrarilor de pe Jiu, acestea pot fi blocate de faptul ca localnicii au fost improprietariti de comisiile locale si de cea judeteana in zona de protectie a zidului. Asta, desi in 1962 proprietarii din zona fusesera expropriati prin decret de catre stat, pentru realizarea digurilor. Nu este primul caz de acest gen. Spre exemplu, dupa cum spun reprezentantii DA Jiu, un caz similar a fost descoperit in localitatea Ghercesti, unde localnicii au fost improprietariti cu terenuri ce inglobau digul de aparare si albia minora a pârâului Teslui. Lipsa amenajarilor pe cursul de apa mentionat a provocat inundatii grave in ultimii ani, de-a lungul localitatilor riveran
Lucrarile de suprainaltare si extindere la digul de aparare de pe Jiu, din dreptul localitatii Cotofenii din Dos, risca sa nu fie terminate la timp
din cauza diferendelor pe care institutiile statului le au cu proprietarii de pamânturi din zona. In 2002, Directia Apelor (DA) Jiu a intocmit un studiu de fezabilitate pentru consolidarea digului, conform caruia valoarea generala a devizului se ridica, la acea data, la circa 25 de miliarde de lei vechi. Totusi, banii de la guvern nu au venit decât dupa ce comuna a trecut prin valuri succesive de inundatii, in 2005 si 2006. Anul trecut, au fost aprobate si fondurile pentru lucrari, de care urma sa se apuce societatea ECPROD SA Târgoviste. Imediat au aparut si problemele, dupa cum a precizat Iliodor Plastoi, directorul Sistemului
de Gospodarire a Apelor (SGA) Dolj, din cadrul DA Jiu. „Lucrarile sunt executate in proportie de 60%, insa avem probleme la finalizare din cauza actelor de proprietate emise in baza legilor funciare in zona de protectie a digului. Acolo nu se face doar suprainaltare, ci si extindere, asa incât lucrarile se intind si pe o parte din pamânturile aflate in proprietate privata. Este vorba de circa 150 de localnici care vor fi afectati“, a spus directorul Plastoi.
Lucrarile se intind pe 4,2 kilometri de-a lungul Jiului. Potrivit autoritatilor, din circuit trebuie scoase definitiv 3,18 hectare de teren si temporar 2,12 hectare. Din cauza diferendelor, DA Jiu are probleme si cu obtinerea autorizatiei de construire. „Suntem in curs de obtinere a autorizatiei de construire de la Consiliul Judetean Dolj pentru a putea finaliza lucrarile. De asemenea, am depus documentatia necesara si la Directia Silvica Dolj, pentru ca o parte din lucrari se intind si pe raza Ocolului Silvic Filiasi“, a mai spus Iliodor Plastoi.
Trebuie spus ca DA Jiu a fost atentionata in câteva rânduri de OS Filiasi pentru ca a defrisat o parte din terenurile care ii apartin si chiar a pretins anumite daune. Radu Papa, arhitectul-sef al CJ Dolj, cunoaste situatia din zona, dar spune ca la consiliul judetean nu au sosit nici un fel de documentatii: „Ei trebuie sa rezolve intâi problemele cu proprietarii din zona, prin concesiune, cumparare sau alte forme de dobândire a dreptului de a construi acolo. Pâna atunci, noi nu le putem elibera nici certificatul de urbanism si cu atât mai mult nu putem sa le dam autorizatie“.
Improprietariti pe diguri
Primarul localitatii Cotofenii din Dos, Vasile Preduca, sustine ca nu sunt probleme cu toti proprietarii: „Nu se fac numai lucrari de suprainaltare la digul de pe malul drept al Jiului, ci si de extindere. Musca din pamântul oamenilor. DA Jiu trebuie sa incheie acte cu ei pentru a trece terenul in proprietatea institutiei. Unii oameni si-au dat acordul scris, la altii, la care sunt suprafete mai mari, trebuie sa se gaseasca solutii prin vânzare, concesiune etc. Trebuie discutat cu ei“.
Desi toata lumea intelege importanta lucrarilor de pe Jiu, acestea pot fi blocate de faptul ca localnicii au fost improprietariti de comisiile locale si de cea judeteana in zona de protectie a zidului. Asta, desi in 1962 proprietarii din zona fusesera expropriati prin decret de catre stat, pentru realizarea digurilor. Nu este primul caz de acest gen. Spre exemplu, dupa cum spun reprezentantii DA Jiu, un caz similar a fost descoperit in localitatea Ghercesti, unde localnicii au fost improprietariti cu terenuri ce inglobau digul de aparare si albia minora a pârâului Teslui. Lipsa amenajarilor pe cursul de apa mentionat a provocat inundatii grave in ultimii ani, de-a lungul localitatilor riveran
Tribunalul Brasov a decis ieri ca urmatoarea sedinta a Adunarii Generale a Actionarilor de la Tractorul UTB SA sa aiba loc lunea viitoare, pe 19 martie. Din pacate, instanta nu a decis si anularea sedintei AGA din 23 februarie, ce ar fi readus functionarea societatii intr-un cadru legal de administrare
a societatii. In acest fel, hotararile acelei sedinte - lichidarea voluntara a societatii si dizolvarea Consiliului de Administratie - raman in picioare. Numai ca administratorul unic numit atunci si-a dat imediat demisia, iar fostul director general, Titu Serban, a ramas fara drept semnatura. Asa se face ca situatia unica, fara precedent in economia romaneasca, ca o societate sa ramana fara conducere legal numita, va continua pana saptamana viitoare. Atunci, in sedinta AGA, AVAS va propune numirea in functia de administrator unic a lui Gheorghe Pasca, director adjunct al Directiei Valorificare Participatii din cadrul AVAS, fost administrator special al uzinei, si a lui Titu Serban in functia de director general al societatii. Acestia vor avea ca sarcina prioritara gasirea unor solutii pentru plata salariilor restante. Pana acum, angajatii, majoritatea trimisi fortat in concediu de odihna, au incasat doar 33% din avansul salarial al lunii februarie, din care 10% ieri, desi din 7 martie trebuia sa inceapa plata lichidarii.
a societatii. In acest fel, hotararile acelei sedinte - lichidarea voluntara a societatii si dizolvarea Consiliului de Administratie - raman in picioare. Numai ca administratorul unic numit atunci si-a dat imediat demisia, iar fostul director general, Titu Serban, a ramas fara drept semnatura. Asa se face ca situatia unica, fara precedent in economia romaneasca, ca o societate sa ramana fara conducere legal numita, va continua pana saptamana viitoare. Atunci, in sedinta AGA, AVAS va propune numirea in functia de administrator unic a lui Gheorghe Pasca, director adjunct al Directiei Valorificare Participatii din cadrul AVAS, fost administrator special al uzinei, si a lui Titu Serban in functia de director general al societatii. Acestia vor avea ca sarcina prioritara gasirea unor solutii pentru plata salariilor restante. Pana acum, angajatii, majoritatea trimisi fortat in concediu de odihna, au incasat doar 33% din avansul salarial al lunii februarie, din care 10% ieri, desi din 7 martie trebuia sa inceapa plata lichidarii.
Primavara vine cu cheltuieli suplimentare pentru posesorii unui balcon sau a unei gradini. Amenajarea unui asemenea spatiu ar trebui sa fie nu doar un deziderat, ci chiar la indemina. In prezent, numarul companiilor mici care pot oferi asemenea servicii
a crescut simtitor. Statistici neoficiale spun ca aproape si-au dublat numarul in ultimul an. Cert este ca preturile nu sint inca la indemina oricui. Chiar si in regim propriu, amenajarea unei gradini poate ajunge sa coste minimum 500 de euro la un spatiu nu mai mare de 200 de metri patrati.
Amenajarea unui balcon, peste 300 de euro!
„Pentru salariul mediu pe economie, amenajarea unei gradini poate insemna un efort. Chiar si pentru un balcon bine decorat peste vara, valoarea semintelor, a ghivecelor si chiar a decoratiunilor nu poate sa coste mai putin de 300 de euro. Daca mai vrei sa adaugi o mini-fintina arteziana sau orice alta decoratiune, preturile ar creste pe masura", spune Ladislau Berczi, managerul unei mici firme de amenajari exterioare. Operatorii de pe piata amenajarilor exterioare din Cluj nu se tem de faptul ca, potrivit ultimelor vesti, companii ca Brithouse vor patrunde pe piata locala. „Daca vin tot cu preturi mari si produse
ca si cele pe care le gasesti peste tot, nu avem de ce ne teme. Si acum poti gasi produse de bricolaj in toate marile centre comerciale si in cele mici si la designeri. Batalia se da pina la urma pe pret si servicii", spune si Ioan Terec, designer. El crede ca mai exista si nevoia ca spatiul o data creat sa fie intretinut. „Cele mai multe proleme le ridica intretinerea unui asemenea spatiu si costurile legate de aceasta actiune. Iar marile magazine nu ofera inca si servicii, cum se intimpla in unele cazuri in afara Romaniei", mai spune Ioan Terec.
Lanturi de flori
In prezent, in Cluj, aceasta piata este suficient de segmentata, apreciaza specialistii. „Directia Silvica, Agrosem, Statiunea de Cercetari si apoi Praktiker sint marii comercianti de produse gen butasi. Oferta este diversa si, totusi, daca ai vrea sa iti faci o gradina orientindu-te dupa o revista de specialitate din afara, n-ar fi tocmai usor. Sint si companii private care iti aduc cam tot ce ai putea avea nevoie, dar preturile sint pe masura", spune Ladislau Berczi. Practic, un butas are preturi care variaza de la 10 la 40 de lei, unii mai pretentiosi pot ajunge sa coste chiar 50-80 de lei. Un plic de seminte de flori costa in medie 1,5 lei, iar un plic de bulbi de flori diferite variaza de la 4 la 20 de lei. Ghivecele de teracota procurate din lanturile Selgros, Metro sau chiar Cora si Praktiker costa in medie intre 20 si 50 de lei, iar cele de import, aduse de companii specializate din Franta sau Italia, pot costa chiar 1.200 de lei. Cea mai simpla solutie ramine mai putin elegantul, dar mai ieftinul ghiveci de plastic, dar si aici preturile pot ajunge cu usurinta la 50 de lei, chiar si in retelele mari de magazine. „La toate astea se adauga uneltele de care ai nevoie, iar valoarea acestora ajunge deseori sa se ridice la suma de 300 de lei, minim. Daca adaugi si o masina de tuns gazonul, valoarea uneltelor se va ridica la aproximativ 500 de lei", spune Ioan Terec. Cine are o gradina in care ar vrea sa aseze decoratiuni, mici statuete, cele din plastic costa aproximativ 20 de lei, dar cele turnate in forme de statuete, din materiale compozite, pot costa si 400 de lei, in functie de marimea lor. „Piata clujeana este una dificila. Preturile trebuie sa fie mici, iar calitatea buna. Inca se construieste foarte mult si accentul cade in primul rind pe amenajarea interioarelor. In maxim 3 ani, oamenii vor incepe sa puna accentul pe decorarea exterioarelor, pina atunci piata aceasta ramine una destul de dificila si sezoniera", conchide Terec.
a crescut simtitor. Statistici neoficiale spun ca aproape si-au dublat numarul in ultimul an. Cert este ca preturile nu sint inca la indemina oricui. Chiar si in regim propriu, amenajarea unei gradini poate ajunge sa coste minimum 500 de euro la un spatiu nu mai mare de 200 de metri patrati.
Amenajarea unui balcon, peste 300 de euro!
„Pentru salariul mediu pe economie, amenajarea unei gradini poate insemna un efort. Chiar si pentru un balcon bine decorat peste vara, valoarea semintelor, a ghivecelor si chiar a decoratiunilor nu poate sa coste mai putin de 300 de euro. Daca mai vrei sa adaugi o mini-fintina arteziana sau orice alta decoratiune, preturile ar creste pe masura", spune Ladislau Berczi, managerul unei mici firme de amenajari exterioare. Operatorii de pe piata amenajarilor exterioare din Cluj nu se tem de faptul ca, potrivit ultimelor vesti, companii ca Brithouse vor patrunde pe piata locala. „Daca vin tot cu preturi mari si produse
ca si cele pe care le gasesti peste tot, nu avem de ce ne teme. Si acum poti gasi produse de bricolaj in toate marile centre comerciale si in cele mici si la designeri. Batalia se da pina la urma pe pret si servicii", spune si Ioan Terec, designer. El crede ca mai exista si nevoia ca spatiul o data creat sa fie intretinut. „Cele mai multe proleme le ridica intretinerea unui asemenea spatiu si costurile legate de aceasta actiune. Iar marile magazine nu ofera inca si servicii, cum se intimpla in unele cazuri in afara Romaniei", mai spune Ioan Terec.
Lanturi de flori
In prezent, in Cluj, aceasta piata este suficient de segmentata, apreciaza specialistii. „Directia Silvica, Agrosem, Statiunea de Cercetari si apoi Praktiker sint marii comercianti de produse gen butasi. Oferta este diversa si, totusi, daca ai vrea sa iti faci o gradina orientindu-te dupa o revista de specialitate din afara, n-ar fi tocmai usor. Sint si companii private care iti aduc cam tot ce ai putea avea nevoie, dar preturile sint pe masura", spune Ladislau Berczi. Practic, un butas are preturi care variaza de la 10 la 40 de lei, unii mai pretentiosi pot ajunge sa coste chiar 50-80 de lei. Un plic de seminte de flori costa in medie 1,5 lei, iar un plic de bulbi de flori diferite variaza de la 4 la 20 de lei. Ghivecele de teracota procurate din lanturile Selgros, Metro sau chiar Cora si Praktiker costa in medie intre 20 si 50 de lei, iar cele de import, aduse de companii specializate din Franta sau Italia, pot costa chiar 1.200 de lei. Cea mai simpla solutie ramine mai putin elegantul, dar mai ieftinul ghiveci de plastic, dar si aici preturile pot ajunge cu usurinta la 50 de lei, chiar si in retelele mari de magazine. „La toate astea se adauga uneltele de care ai nevoie, iar valoarea acestora ajunge deseori sa se ridice la suma de 300 de lei, minim. Daca adaugi si o masina de tuns gazonul, valoarea uneltelor se va ridica la aproximativ 500 de lei", spune Ioan Terec. Cine are o gradina in care ar vrea sa aseze decoratiuni, mici statuete, cele din plastic costa aproximativ 20 de lei, dar cele turnate in forme de statuete, din materiale compozite, pot costa si 400 de lei, in functie de marimea lor. „Piata clujeana este una dificila. Preturile trebuie sa fie mici, iar calitatea buna. Inca se construieste foarte mult si accentul cade in primul rind pe amenajarea interioarelor. In maxim 3 ani, oamenii vor incepe sa puna accentul pe decorarea exterioarelor, pina atunci piata aceasta ramine una destul de dificila si sezoniera", conchide Terec.
Fostul sef al CCA si patronul gruparii din Trivale, prezenti duminica seara la emisiunea "Fanatik" de la Telesport, au fost chemati in instanta de Adrian Porumboiu dupa ce au afirmat ca au auzit zvonuri despre un aranjament la meciul FC Vaslui - FC Arges, scor 3-0, din returul editiei trecute de campionat.
Dupa ce s-au contrat pe tema arbitrajelor, Craciunescu l-a intrebat pe Penescu daca stie ceva despre un eventual blat la partida FC Vaslui- FC Arges, cand pitestenii ar fi cedat meciul pentru a nu avea probleme de arbitraj! "Am auzit ca Argesul ar fi cedat meciul pentru a nu mai avea probleme cu arbitrii", a spus Craciunescu, iar replica lui Penescu a confirmat zvonurile: "Eu am luat echipa dupa acel meci, dar, intr-adevar, am auzit si eu despre acest lucru!". Prezenti si ei in studio, Cristi Borcea si Constantin Zotta l-au contrat pe Craciunescu, cerandu-i dovezi. Ieri a venit si replica lui Adrian Porumboiu, finantatorul lui FC Vaslui. "Este o porcarie! Ma asteptam sa se spuna orice despre mine, dar acum s-a depasit orice limita. Am discutat deja cu avocatii si voi depune o plangere penala impotriva lui Craciunescu si a lui Penescu! Va fi un proces care va merge pana la capat. Nu se poate sa arunci cu noroi doar pentru ca ai auzit ceva. Si eu am auzit multe, dar nu vorbesc fara dovezi. Nici macar nu stiu despre ce meci e vorba. In sezonul trecut, am castigat la Pitesti cu 1-0, iar acasa i-am batut cu 3-0. La acest ultim meci, nici macar n-am fost in tara", a spus Porumboiu. "Este dreptul lui sa faca plangere penala. Dar vreau sa vad daca are curaj! Eu am spus doar ce am auzit", a replicat Penescu. "Nu comentez, am auzit aceste lucruri de la o persoana importanta din staff-ul de atunci al lui FC Arges", a declarat Craciunescu.
Dupa ce s-au contrat pe tema arbitrajelor, Craciunescu l-a intrebat pe Penescu daca stie ceva despre un eventual blat la partida FC Vaslui- FC Arges, cand pitestenii ar fi cedat meciul pentru a nu avea probleme de arbitraj! "Am auzit ca Argesul ar fi cedat meciul pentru a nu mai avea probleme cu arbitrii", a spus Craciunescu, iar replica lui Penescu a confirmat zvonurile: "Eu am luat echipa dupa acel meci, dar, intr-adevar, am auzit si eu despre acest lucru!". Prezenti si ei in studio, Cristi Borcea si Constantin Zotta l-au contrat pe Craciunescu, cerandu-i dovezi. Ieri a venit si replica lui Adrian Porumboiu, finantatorul lui FC Vaslui. "Este o porcarie! Ma asteptam sa se spuna orice despre mine, dar acum s-a depasit orice limita. Am discutat deja cu avocatii si voi depune o plangere penala impotriva lui Craciunescu si a lui Penescu! Va fi un proces care va merge pana la capat. Nu se poate sa arunci cu noroi doar pentru ca ai auzit ceva. Si eu am auzit multe, dar nu vorbesc fara dovezi. Nici macar nu stiu despre ce meci e vorba. In sezonul trecut, am castigat la Pitesti cu 1-0, iar acasa i-am batut cu 3-0. La acest ultim meci, nici macar n-am fost in tara", a spus Porumboiu. "Este dreptul lui sa faca plangere penala. Dar vreau sa vad daca are curaj! Eu am spus doar ce am auzit", a replicat Penescu. "Nu comentez, am auzit aceste lucruri de la o persoana importanta din staff-ul de atunci al lui FC Arges", a declarat Craciunescu.
Cosmin Olaroiu se apropie de sfarsitul celei de-a doua perioade ca antrenor al Stelei. Acuzat mai intai de fani, apoi chiar de capitanul Mirel Radoi si, in cele din urma, de Gigi Becali, tehnicianul adus de la Timisoara mai are un singur aliat, pe managerul general Mihai Stoica. Cu toate acestea, este posibil ca, pentru a-si pastra postul caldut din conducerea ros-albastrilor, MM sa se debaraseze incet-incet de Olaroiu. Asa cum anunta patronul campioanei, decisiv va fi meciul din etapa viitoare cu FC Arges, in cazul unui nou esec despartirea de Oli fiind iminenta. De altfel, Gigi Becali a luat primele masuri disciplinare: preparatorul fizic, Fernando Hipolitti, a fost demis, iar fotbalistilor le-au fost sistate primele pana la finalul campionatului.
"Este vorba de jocul lent al echipei, iar acest lucru tine de preparatorul fizic. Mi-am mai pus doua semne de intrebare: Iacob s-a accidentat fara sa fie lovit de cineva, iar Dica s-a accidentat sarind la cap. Amenzi nu vor fi, e munca jucatorilor si trebuie sa isi ia salariile. Daca insa terminam campionatul pe locul doi, vor primi primele si poate chiar mai mult", a precizat Becali.
In schimb, fanii "militarilor" nu au rabdarea lui Becali si spera ca Olaroiu sa plece cat mai repede din Ghencea pentru a nu se rata calificarea in cupele europene. "Speram ca dupa meciul de la Constanta, Olaroiu sa aiba decenta sa-si dea demisia, dar constat cu uimire cum se agata cu dintii de scaunul
de antrenor desi echipa nu joaca nimic. Nu am mai vazut echipa jucand asa de prost de pe timpul
lui Piturca. Jucatorii sunt bagati in teren dupa interesele lui Oli. Sa plece odata cu Coman, Ovidiu Petre, Saban si sa lase sa vina un antrenor cu o conceptie de joc gen Protasov. Cel mai potrivit pentru Steaua ar fi Boloni sau J. Irureta, fostul tehnician al lui Deportivo la Coruna, care e liber de contract. Oli, te rog sa ne lasi ca sa prindem si noi macar Cupa UEFA la anul", era mesajul
postat de "Katala" pe un forum. Sustinatorii Stelei nu sunt de acord nici cu declaratiile lui Olaroiu, dovada fiind suporterul "Steaua86-06", care ii atrage atentia antrenorului sa isi asume responsabilitatea rezultatelor: "Inca un antrenor care se ascunde, cum sa fim blestemati? Daca eram blestemati, aceasta echipa nu ajungea niciodata in Cupa UEFA sau in CL. Oli, dai dovada de prostie, chiar si Becali si-a dat seama ca esti depasit, iar tu vii si ne spui ca Steaua e blestemata! Asuma-ti raspunderea pentru rezultate, dar sa-ti fie clar un lucru, STEAUA nu e blestemata, ci nu stii tu ce antrenamente sa mai faci cu jucatorii care s-au saturat de tine!".
"Este vorba de jocul lent al echipei, iar acest lucru tine de preparatorul fizic. Mi-am mai pus doua semne de intrebare: Iacob s-a accidentat fara sa fie lovit de cineva, iar Dica s-a accidentat sarind la cap. Amenzi nu vor fi, e munca jucatorilor si trebuie sa isi ia salariile. Daca insa terminam campionatul pe locul doi, vor primi primele si poate chiar mai mult", a precizat Becali.
In schimb, fanii "militarilor" nu au rabdarea lui Becali si spera ca Olaroiu sa plece cat mai repede din Ghencea pentru a nu se rata calificarea in cupele europene. "Speram ca dupa meciul de la Constanta, Olaroiu sa aiba decenta sa-si dea demisia, dar constat cu uimire cum se agata cu dintii de scaunul
de antrenor desi echipa nu joaca nimic. Nu am mai vazut echipa jucand asa de prost de pe timpul
lui Piturca. Jucatorii sunt bagati in teren dupa interesele lui Oli. Sa plece odata cu Coman, Ovidiu Petre, Saban si sa lase sa vina un antrenor cu o conceptie de joc gen Protasov. Cel mai potrivit pentru Steaua ar fi Boloni sau J. Irureta, fostul tehnician al lui Deportivo la Coruna, care e liber de contract. Oli, te rog sa ne lasi ca sa prindem si noi macar Cupa UEFA la anul", era mesajul
postat de "Katala" pe un forum. Sustinatorii Stelei nu sunt de acord nici cu declaratiile lui Olaroiu, dovada fiind suporterul "Steaua86-06", care ii atrage atentia antrenorului sa isi asume responsabilitatea rezultatelor: "Inca un antrenor care se ascunde, cum sa fim blestemati? Daca eram blestemati, aceasta echipa nu ajungea niciodata in Cupa UEFA sau in CL. Oli, dai dovada de prostie, chiar si Becali si-a dat seama ca esti depasit, iar tu vii si ne spui ca Steaua e blestemata! Asuma-ti raspunderea pentru rezultate, dar sa-ti fie clar un lucru, STEAUA nu e blestemata, ci nu stii tu ce antrenamente sa mai faci cu jucatorii care s-au saturat de tine!".
Adrian Mititelu si Ionel Ganea au facut pace, patronul juvetilor dand astfel o mana de ajutor giulestenilor in razboiul cu Steaua pentru ocuparea celui de-al doilea loc de Liga Campionilor
Episoadele recente: "Ganeo, da-te cu deodorant ca imputi studioul tv" si "Mititelule, cand trec pe la Craiova sa nu uit sa-ti aduc un borcan de mustar" au fost sterse cu buretele. Si scandalul de dupa meciul dintre Craiova si Rapid din etapa 21 a Ligii I, cand, pe tunelul spre vestiare, Ganea i-a aplicat o lovitura de cap in figura australianului Baird a fost stins, ieri, U. Craiova retragandu-si memoriul in acest caz. Astfel, Ganea este lasat sa joace in liniste si in etapa viitoare, contra Vasluiului, si peste doua runde, contra Stelei.
LUCESCU: SEMNEZ UN NOU CONTRACT, DACA PRINDEM LIGA
Pentru a clarifica lucrurile in ceea ce priveste o noua intelegere contractuala dintre el si patronul George Copos, tehnicianul feroviarilor, Razvan Lucescu, a declarat: "Mai intai vreau sa imi indeplinesc obiectivele la Rapid, Cupa Romaniei si locul 2. Abia daca vom reusi, voi semna si noul contract cu Rapid".
Episoadele recente: "Ganeo, da-te cu deodorant ca imputi studioul tv" si "Mititelule, cand trec pe la Craiova sa nu uit sa-ti aduc un borcan de mustar" au fost sterse cu buretele. Si scandalul de dupa meciul dintre Craiova si Rapid din etapa 21 a Ligii I, cand, pe tunelul spre vestiare, Ganea i-a aplicat o lovitura de cap in figura australianului Baird a fost stins, ieri, U. Craiova retragandu-si memoriul in acest caz. Astfel, Ganea este lasat sa joace in liniste si in etapa viitoare, contra Vasluiului, si peste doua runde, contra Stelei.
LUCESCU: SEMNEZ UN NOU CONTRACT, DACA PRINDEM LIGA
Pentru a clarifica lucrurile in ceea ce priveste o noua intelegere contractuala dintre el si patronul George Copos, tehnicianul feroviarilor, Razvan Lucescu, a declarat: "Mai intai vreau sa imi indeplinesc obiectivele la Rapid, Cupa Romaniei si locul 2. Abia daca vom reusi, voi semna si noul contract cu Rapid".
Maria Sharapova a făcut faţă unui serviciu
neîndemânatic şi unei călduri brutale, învingând-o pe franţuzoaica Nathalie Dechy cu 7-5, 6-2 şi calificându-se în runda a patra a truneului Masters de la Indian Wells. Sharapova, care a avut probleme de sănătate în ultimul timp
, s-a chinuit să controleze serviciul în primul set, dar şi-a revenit în cel de-al doilea. Rusoaica abia dacă a mai jucat de când a pierdut Australian Open-ul în faţa Serenei Williams, în ianuarie. “Când nu participi la competiţie după o perioadă aşa lungă de timp este normal. Am început să servesc abia cu cinci zile înaintea turneului, pentru că am fost accidentată”, a spus Sharapova, care o va întâlni în runda următoare pe compatrioata Vera Zvonareva, cap de serie numărul 15, care a trecut cu 6-3 6-3 de Victoria Azarenka.
Favorita numărul trei a turneului, Martina Hingis, a trecut de asemenea mai departe, după ce a învins cu 6-2 6-4 de austriaca Yvonne Meusburger. Hingis o va înfrunta în turul patru pe Daniel Hantuchova, cap de serie numărul 14, care a trecut de Francesca Schiavone din Italia, cu 6-2, 7-6. Hantuchova a mai învins-o pe Hingis la Indian Wells, acum cinci ani de zile, când a cucerit singurul său titlu al carierei.
neîndemânatic şi unei călduri brutale, învingând-o pe franţuzoaica Nathalie Dechy cu 7-5, 6-2 şi calificându-se în runda a patra a truneului Masters de la Indian Wells. Sharapova, care a avut probleme de sănătate în ultimul timp
, s-a chinuit să controleze serviciul în primul set, dar şi-a revenit în cel de-al doilea. Rusoaica abia dacă a mai jucat de când a pierdut Australian Open-ul în faţa Serenei Williams, în ianuarie. “Când nu participi la competiţie după o perioadă aşa lungă de timp este normal. Am început să servesc abia cu cinci zile înaintea turneului, pentru că am fost accidentată”, a spus Sharapova, care o va întâlni în runda următoare pe compatrioata Vera Zvonareva, cap de serie numărul 15, care a trecut cu 6-3 6-3 de Victoria Azarenka.
Favorita numărul trei a turneului, Martina Hingis, a trecut de asemenea mai departe, după ce a învins cu 6-2 6-4 de austriaca Yvonne Meusburger. Hingis o va înfrunta în turul patru pe Daniel Hantuchova, cap de serie numărul 14, care a trecut de Francesca Schiavone din Italia, cu 6-2, 7-6. Hantuchova a mai învins-o pe Hingis la Indian Wells, acum cinci ani de zile, când a cucerit singurul său titlu al carierei.
Atacantul Adrian Mutu a marcat duminica al 13-lea sau gol in campionatul Italiei pentru AC Fiorentina.
Romanul a deschis scorul in partida disputata in deplasare cu US Palermo, scor 1-1, in etapa a 28-a din Serie A. Mutu se afla pe locul patru in clasamentul golgheterilor din Serie A, la cinci reusite de liderul Francesco Totti (AS Roma).
Golul inscris de Mutu pe stadionul "Renzo Barbera" a fost urmat de o adevarata polemica. Romanul a marcat cand italianul Roberto Guana (Palermo) cazuse pe gazon din cauza unor crampe musculare. Jocul n-a fost intrerupt, iar Mutu a deschis scorul.
"Nu l-am vazut pe Guana cazand. Ii vedeam doar pe fundasii de la Palermo, care incercau sa ma impiedice sa ajung la poarta. In plus
, Guana a continuat sa joace tot meciul", s-a aparat romanul.
"N-o sa mai vorbesc cu Prandelli"
Maurizio Zamparini, presedintele de la Palermo, a avut insa o reactie dura. "Mutu, un tiganus curajos, a fost viclean ieri (n.r. - duminica). Toti romanii sunt un pic vicleni", a declarat Zamparini, citat de site-ul postului italian de televiziune RAI.
Francesco Guidolin, antrenorul sicilienilor, eliminat pentru proteste dupa golul lui Mutu, l-a gasit vinovat pe tehnicianul Cesare Prandelli (Fiorentina) pentru comportamentul "violetilor". "Fiorentina a fost lipsita de fair-play. A fost numai vina antrenorului. N-o sa mai vorbesc niciodata cu Prandelli", a comentat Guidolin.
In discutie a intervenit si Carlo Ancelotti, antrenorul de la AC Milan. El a reamintit ca arbitrii sunt cei care trebuie sa opreasca jocul, insa ca poate exista si un acord tacit intre capitani pentru ca mingea sa fie scoasa de pe teren, daca un jucator se accidenteaza. "Cred ca jocul trebuie oprit cand un fotbalist se simte rau, dar sa speram ca acesta nu este un trisor", a declarat Ancelotti.
Cuplul Mutu-Luca Toni tinde sa depaseasca performanta realizata in sezonul 2002/2003 de perechea Adrian-Adriano la Parma (un total de 32 de goluri in 34 de meciuri din Serie A). Pana acum, "Briliantul" si Toni au inscris impreuna 28 de goluri si Fiorentina mai are de jucat 11 partide. Duminica seara s-au disputat mai multe meciuri dupa inchiderea editiei, rezultatele fiind prezentate alaturat.
Franta, etapa a 28-a
PSG - Auxerre................................................... 0-1
Kaboul (42)
> Daniel Niculae (Auxerre) a jucat pana in minutul 74, evolutia sa fiind notata cu 4 de cotidianul "L’Equipe". Auxerre ocupa locul 10, cu 38 de puncte.
Lens - Sedan.................................................... 1-1
Se. Keita (30) / Pujol (2)
Lyon - Marseille............................................... 1-1
Baros (20) / Niang (87)
Clasament
1. Lyon 28 19 5 4 51-23 62
2. Lens 28 13 10 5 42-30 49
3. Lille 28 11 10 7 36-25 43
Spania, etapa a 26-a
Atletico Madrid - La Coru–a......................... 2-0
Galletti (1), Mista (84)
Osasuna - FC Valencia................................. 1-1
Punal (34 - penalty) / Morientes (45·2)
Clasament
1. FC Barcelona 26 14 8 4 53-25 50
2. FC Sevilla 26 15 5 6 46-24 50
3. FC Valencia 26 14 5 7 37-24 47
Italia, etapa a 28-a
AS Roma - Udinese...................................... 3-1
Totti (33 - penalty si 60), Perrotta (39) / Gyan (69)
Clasament
1. Inter Milano 27 23 4 0 59-22 73
2. AS Roma 27 17 6 4 55-22 57
3. Lazio 27 14 7 6 44-21 46
Cupa Angliei, sferturi de finala
Plymouth (D2) - Watford............................. 0-1
Bouazza (21)
Romanul a deschis scorul in partida disputata in deplasare cu US Palermo, scor 1-1, in etapa a 28-a din Serie A. Mutu se afla pe locul patru in clasamentul golgheterilor din Serie A, la cinci reusite de liderul Francesco Totti (AS Roma).
Golul inscris de Mutu pe stadionul "Renzo Barbera" a fost urmat de o adevarata polemica. Romanul a marcat cand italianul Roberto Guana (Palermo) cazuse pe gazon din cauza unor crampe musculare. Jocul n-a fost intrerupt, iar Mutu a deschis scorul.
"Nu l-am vazut pe Guana cazand. Ii vedeam doar pe fundasii de la Palermo, care incercau sa ma impiedice sa ajung la poarta. In plus
, Guana a continuat sa joace tot meciul", s-a aparat romanul.
"N-o sa mai vorbesc cu Prandelli"
Maurizio Zamparini, presedintele de la Palermo, a avut insa o reactie dura. "Mutu, un tiganus curajos, a fost viclean ieri (n.r. - duminica). Toti romanii sunt un pic vicleni", a declarat Zamparini, citat de site-ul postului italian de televiziune RAI.
Francesco Guidolin, antrenorul sicilienilor, eliminat pentru proteste dupa golul lui Mutu, l-a gasit vinovat pe tehnicianul Cesare Prandelli (Fiorentina) pentru comportamentul "violetilor". "Fiorentina a fost lipsita de fair-play. A fost numai vina antrenorului. N-o sa mai vorbesc niciodata cu Prandelli", a comentat Guidolin.
In discutie a intervenit si Carlo Ancelotti, antrenorul de la AC Milan. El a reamintit ca arbitrii sunt cei care trebuie sa opreasca jocul, insa ca poate exista si un acord tacit intre capitani pentru ca mingea sa fie scoasa de pe teren, daca un jucator se accidenteaza. "Cred ca jocul trebuie oprit cand un fotbalist se simte rau, dar sa speram ca acesta nu este un trisor", a declarat Ancelotti.
Cuplul Mutu-Luca Toni tinde sa depaseasca performanta realizata in sezonul 2002/2003 de perechea Adrian-Adriano la Parma (un total de 32 de goluri in 34 de meciuri din Serie A). Pana acum, "Briliantul" si Toni au inscris impreuna 28 de goluri si Fiorentina mai are de jucat 11 partide. Duminica seara s-au disputat mai multe meciuri dupa inchiderea editiei, rezultatele fiind prezentate alaturat.
Franta, etapa a 28-a
PSG - Auxerre................................................... 0-1
Kaboul (42)
> Daniel Niculae (Auxerre) a jucat pana in minutul 74, evolutia sa fiind notata cu 4 de cotidianul "L’Equipe". Auxerre ocupa locul 10, cu 38 de puncte.
Lens - Sedan.................................................... 1-1
Se. Keita (30) / Pujol (2)
Lyon - Marseille............................................... 1-1
Baros (20) / Niang (87)
Clasament
1. Lyon 28 19 5 4 51-23 62
2. Lens 28 13 10 5 42-30 49
3. Lille 28 11 10 7 36-25 43
Spania, etapa a 26-a
Atletico Madrid - La Coru–a......................... 2-0
Galletti (1), Mista (84)
Osasuna - FC Valencia................................. 1-1
Punal (34 - penalty) / Morientes (45·2)
Clasament
1. FC Barcelona 26 14 8 4 53-25 50
2. FC Sevilla 26 15 5 6 46-24 50
3. FC Valencia 26 14 5 7 37-24 47
Italia, etapa a 28-a
AS Roma - Udinese...................................... 3-1
Totti (33 - penalty si 60), Perrotta (39) / Gyan (69)
Clasament
1. Inter Milano 27 23 4 0 59-22 73
2. AS Roma 27 17 6 4 55-22 57
3. Lazio 27 14 7 6 44-21 46
Cupa Angliei, sferturi de finala
Plymouth (D2) - Watford............................. 0-1
Bouazza (21)
Dragos Seuleanu ne-a vorbit despre miza reala a informatizarii radioului, reprosurile pe care i le aduce DNA, dar si despre greselile succesoarei sale la scaun
, Maria Toghina. Aceasta din urma este, conform spuselor sale, o fosta biata reporterita.
Impotriva lui Dragos Seuleanu, anchetat de catre procurorii anticoruptie in dosarul privind achizitiile de echipamente in perioada 2000-2005, Initiativa Profesionala Radio din România a inaintat, cu intârziere de aproximativ doi ani, un memoriu catre actualul presedinte al Societatii Române de Radiodifuziune, Maria Toghina. Seuleanu ne-a vorbit despre miza reala a informatizarii radioului, despre reprosurile pe care i le aduce DNA-ul, dar si despre greselile succesoarei sale
, Maria Toghina.
- Ce puteti sa ne spuneti despre toate aceasta situatie?
- Mi se pare o proasta functionare a organelor statului pentru ca a lasat doi ani sa planeze banuiala ca as fi furat. Acuzatiile care mi-au fost aduse de catre Mona Musca se regasesc aproape in totalitate in textul
de la DNA.
- Nu si cea cu WC-urile, cu modernizarea...
- Intr-adevar, lipseste cea cu WC-ul si cea conform careia as fi fost securist. Se pare ca bunul-simt a functionat la capitolul asta.
- DNA-ul v-a ascultat parerea?
- Nu, peste vreo doua saptamani avem intalniri serioase.
- Pentru ce ati facut personal cerere la DNA?
- In aprilie-mai 2005, cand inca eram presedinte director-general, am facut cerere pentru clarificarea dosarului privind informatizarea radioului. Si ei au cercetat nu doar informatizarea, ci si alte aspecte, adica exact ce a spus doamna Mona Musca, un fost parlamentar foarte «credibil».
- De ce abia acum?
- „Acum a venit vremea“, asa mi-a zis un procuror.
- Care este, de fapt, miza acestei informatizari?
- Radioul era printre ultimele posturi publice din Europa din punct de vedere al informatizarii, pe acea vreme foloseam, pentru inregistrare, banda de magnetofon. Atunci, Consiliul de Administratie a luat o decizie normala, aceea de a comanda un studiu de fezabilitate, pe care l-a elaborat Institutul pentru Cercetari in Informatica. In baza acelui studiu, am elaborat un caiet de sarcini. Un mare capat de acuzare pare acum sa il reprezinte sursele de finantare pentru acest proiect. Pretul estimativ pentru ce doream sa facem a fost situat intre 3 si 10 milioane de euro. Daca aveam in cont banii astia, insemna ca trebuia sa nu mai luam taxa radio de la cetateni. In final, licitatia a fost castigata de firma care a avut cea mai buna solutie tehnica si cea mai buna solutie financiara.
- Ce va reproseaza Parchetul?
- Dupa patru ani, Parchetul imi spune ca nu era oportun sa informatizez institutia. In plus
, DNA-ul imi mai reproseaza si ca informatizarea cu pricina s-a facut intr-o cladire care sta sa cada la primul cutremur, ceea ce nu este adevarat. O parte din cladire a fost consolidata, contra unei sume de aproximativ 2 milioane de dolari. Banca Mondiala a initiat un program in Romania, iar Radio Romania, datorita demersurilor facute de mine si echipa mea, ajunsese pe locul unu la finantare. Cand am plecat eu, ramasese doar sa se mai depuna niste acte si sa se ridice banii. Dupa plecarea mea, cei din radio s-au retras dupa lista de finantare.
- Spuneti ca doamna Toghina, succesoarea dumneavoastra, a dat cu piciorul unui credit nerambursabil in valoare de circa 2 milioane de dolari?
- Da.
- De ce credeti ca a procedat astfel?
- Nu stiu, pentru ca nu m-am mai implicat in activitatea radioului.
- Doamna Toghina declara ca este placut surprinsa de anchetarea fostei conduceri a radioului public.
- Dumneai ar trebui sa se gandeasca foarte bine la raspunderea pe care o are, avand in vedere ca sistemul informatic nu a fost implementat pana acum. In momentul in care eu am plecat de la radio, implementarea era in grafic.
- La cat se ridica pagubele, cat s-a cheltuit pe benzi audio pana acum?
- Cateva miliarde bune s-au dus, intr-un an si jumatate de intârziere in aplicarea programului, pe Apa Sambetei, din vina noii conduceri.
- Care sunt celelalte puncte de litigiu?
- E vorba despre un contract de public relations cu o firma din America, prin care noi am reusit sa atragem personalitati de prima marime din SUA, pentru a realiza interviuri. Radio Romania traversa un moment de scadere a audientei. Am semnat un contract cu CNN-ul pentru a avea informatii de la ei, caci doream sa venim cu exclusivitati si informatii de ultima ora. Doamna Musca a avut impresia ca asta a fost firma care a facut campania
electorala pentru PSD si a crezut ca m-a prins cu bani dati pentru partid. Cand am cautat, am descoperit ca aceasta firma nu facuse niciodata campanie cu banii radioului. Era vorba despre o alta firma cu un nume similar (un nume comun in America, ca Ionescu la noi), care se pare ca lucrase cu PSD-ul. Doamna Musca nu a mai spus nimic cand si-a dat seama de gafa, iar acum a ramas acuzatia. Nimeni, insa, nu mai stie, de ce sunt acuzat de firma de PR, dar aceasta este explicatia.
S-a infiintat comisia care va anchetasituatia din TVR
Birourile Permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor au aprobat, ieri, solicitarea Comisiei de cultura a Senatului, privind înfiintarea unei comisii parlamentare de ancheta la TVR. Secretarul Camerei Deputatilor, Ioan Munteanu, a declarat ca, pana lunea viitoare, când birourile permanente reunite vor relua discutia asupra acestui subiect, cele doua Comisii de cultura ale Camerelor trebuie sa redacteze un proiect prin care sa se stabileasca numarul de membri si obiectivele acestei comisii de ancheta. Comisia de cultura a Senatului a audiat, saptamâna trecuta, mai multe persoane din conducerea societatii publice de televiziune.
, Maria Toghina. Aceasta din urma este, conform spuselor sale, o fosta biata reporterita.
Impotriva lui Dragos Seuleanu, anchetat de catre procurorii anticoruptie in dosarul privind achizitiile de echipamente in perioada 2000-2005, Initiativa Profesionala Radio din România a inaintat, cu intârziere de aproximativ doi ani, un memoriu catre actualul presedinte al Societatii Române de Radiodifuziune, Maria Toghina. Seuleanu ne-a vorbit despre miza reala a informatizarii radioului, despre reprosurile pe care i le aduce DNA-ul, dar si despre greselile succesoarei sale
, Maria Toghina.
- Ce puteti sa ne spuneti despre toate aceasta situatie?
- Mi se pare o proasta functionare a organelor statului pentru ca a lasat doi ani sa planeze banuiala ca as fi furat. Acuzatiile care mi-au fost aduse de catre Mona Musca se regasesc aproape in totalitate in textul
de la DNA.
- Nu si cea cu WC-urile, cu modernizarea...
- Intr-adevar, lipseste cea cu WC-ul si cea conform careia as fi fost securist. Se pare ca bunul-simt a functionat la capitolul asta.
- DNA-ul v-a ascultat parerea?
- Nu, peste vreo doua saptamani avem intalniri serioase.
- Pentru ce ati facut personal cerere la DNA?
- In aprilie-mai 2005, cand inca eram presedinte director-general, am facut cerere pentru clarificarea dosarului privind informatizarea radioului. Si ei au cercetat nu doar informatizarea, ci si alte aspecte, adica exact ce a spus doamna Mona Musca, un fost parlamentar foarte «credibil».
- De ce abia acum?
- „Acum a venit vremea“, asa mi-a zis un procuror.
- Care este, de fapt, miza acestei informatizari?
- Radioul era printre ultimele posturi publice din Europa din punct de vedere al informatizarii, pe acea vreme foloseam, pentru inregistrare, banda de magnetofon. Atunci, Consiliul de Administratie a luat o decizie normala, aceea de a comanda un studiu de fezabilitate, pe care l-a elaborat Institutul pentru Cercetari in Informatica. In baza acelui studiu, am elaborat un caiet de sarcini. Un mare capat de acuzare pare acum sa il reprezinte sursele de finantare pentru acest proiect. Pretul estimativ pentru ce doream sa facem a fost situat intre 3 si 10 milioane de euro. Daca aveam in cont banii astia, insemna ca trebuia sa nu mai luam taxa radio de la cetateni. In final, licitatia a fost castigata de firma care a avut cea mai buna solutie tehnica si cea mai buna solutie financiara.
- Ce va reproseaza Parchetul?
- Dupa patru ani, Parchetul imi spune ca nu era oportun sa informatizez institutia. In plus
, DNA-ul imi mai reproseaza si ca informatizarea cu pricina s-a facut intr-o cladire care sta sa cada la primul cutremur, ceea ce nu este adevarat. O parte din cladire a fost consolidata, contra unei sume de aproximativ 2 milioane de dolari. Banca Mondiala a initiat un program in Romania, iar Radio Romania, datorita demersurilor facute de mine si echipa mea, ajunsese pe locul unu la finantare. Cand am plecat eu, ramasese doar sa se mai depuna niste acte si sa se ridice banii. Dupa plecarea mea, cei din radio s-au retras dupa lista de finantare.
- Spuneti ca doamna Toghina, succesoarea dumneavoastra, a dat cu piciorul unui credit nerambursabil in valoare de circa 2 milioane de dolari?
- Da.
- De ce credeti ca a procedat astfel?
- Nu stiu, pentru ca nu m-am mai implicat in activitatea radioului.
- Doamna Toghina declara ca este placut surprinsa de anchetarea fostei conduceri a radioului public.
- Dumneai ar trebui sa se gandeasca foarte bine la raspunderea pe care o are, avand in vedere ca sistemul informatic nu a fost implementat pana acum. In momentul in care eu am plecat de la radio, implementarea era in grafic.
- La cat se ridica pagubele, cat s-a cheltuit pe benzi audio pana acum?
- Cateva miliarde bune s-au dus, intr-un an si jumatate de intârziere in aplicarea programului, pe Apa Sambetei, din vina noii conduceri.
- Care sunt celelalte puncte de litigiu?
- E vorba despre un contract de public relations cu o firma din America, prin care noi am reusit sa atragem personalitati de prima marime din SUA, pentru a realiza interviuri. Radio Romania traversa un moment de scadere a audientei. Am semnat un contract cu CNN-ul pentru a avea informatii de la ei, caci doream sa venim cu exclusivitati si informatii de ultima ora. Doamna Musca a avut impresia ca asta a fost firma care a facut campania
electorala pentru PSD si a crezut ca m-a prins cu bani dati pentru partid. Cand am cautat, am descoperit ca aceasta firma nu facuse niciodata campanie cu banii radioului. Era vorba despre o alta firma cu un nume similar (un nume comun in America, ca Ionescu la noi), care se pare ca lucrase cu PSD-ul. Doamna Musca nu a mai spus nimic cand si-a dat seama de gafa, iar acum a ramas acuzatia. Nimeni, insa, nu mai stie, de ce sunt acuzat de firma de PR, dar aceasta este explicatia.
S-a infiintat comisia care va anchetasituatia din TVR
Birourile Permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor au aprobat, ieri, solicitarea Comisiei de cultura a Senatului, privind înfiintarea unei comisii parlamentare de ancheta la TVR. Secretarul Camerei Deputatilor, Ioan Munteanu, a declarat ca, pana lunea viitoare, când birourile permanente reunite vor relua discutia asupra acestui subiect, cele doua Comisii de cultura ale Camerelor trebuie sa redacteze un proiect prin care sa se stabileasca numarul de membri si obiectivele acestei comisii de ancheta. Comisia de cultura a Senatului a audiat, saptamâna trecuta, mai multe persoane din conducerea societatii publice de televiziune.
orgotten Goddesses" ("Zeite uitate") este titlul documentarului programat astazi la Studiul Astra Film din Sibiu, de la ora 14. Intr-un film de 27 de minute, regizoarele Anne Magnussen si Ellen Lundby spun povestea cercetatoarei lituaniene Maria Gimbutas, principala autoritate actuala in materie de istoria religiilor si zeitatilor pentru zona Europei. "M-am nascut in Lituania pe cand inca jumatate din populatie era «pagana». Copilaria mea a fost dominata de aceste divinitati. Zeita
Laima putea aparea oricand la geam, sa te strige in noapte. Cand o femeie nastea, ea aparea mereu, iar bunica mea era acolo pentru a aranja lucrurile. Bunica mea pregatea darurile pentru zeita; prosoape si diferite obiecte din lemn erau puse pe altarul zeitei. Acum aceasta zeita este pe cale de disparitie, dar in urma cu 50 de ani ea era prezenta", spune personajul principal al documentarului. Teoriile sale
stiintifice asupra civilizatiilor matriarhale din epoca bronzului au starnit numeroase controverse in lumea academica.
Orga si trompeta la Biserica Evanghelica
Publicul roman va face astazi cunostinta cu doi dintre cei mai cunoscuti muzicieni maghiari, originari din orasul Pecs. Szalbocs Szamosi, un maestru al clapelor indragostit de muzica preclasica, si trompetistul Peter Solymos vor sustine un concert extraordinar in incinta Bisericii Evanghelice, situata in curtea Liceului "Brukenthal" din Sibiu. Cei doi artisti maghiari vor deschide seria evenimentelor culturale organizate de Asociatia Maghiarilor din Romania, filiala Sibiu, si partenerii lor din Ungaria, programate la Sibiu in zilele in care maghiarii din intreaga lume isi celebreaza ziua nationala (15 martie). Muzicienii sunt originari din orasul Pecs (oras medieval din Ungaria, supranumit "cetatea celor zece teatre"), care va detine in anul 2010 titlul de Capitala culturala europeana. Pentru a obtine acest onorant statut, orasul Pecs a trecut printr-un complex proces de selectie in urma caruia a avut castig de cauza in fata unor mult mai cunoscute orase maghiare precum Budapesta, Eger, Békéscsaba sau Miskolc. Conceptul care i-a asigurat succesul este cel al "Orasului fara limite" (Borderless City), al "culturii fara limite", care isi doreste sa puna in valoare cele peste 10 teatre, 20 de galerii de arta, patru ansambluri de dansuri traditionale si moderne, universitatile, scenele de spectacole, strazile, cladirile si oamenii cetatii. Orasul fara limite, al primei universitati din Ungaria (1347), isi trimite mesagerii culturali si la Sibiu, unde, in cadrul programului "Ars Hungarica" si in parteneriat cu Biroul
de Coordonare Sibiu CCE 2007, va prezenta mai multe spectacole ce vor incerca sa ilustreze in avans conceptul cultural al anului 2010.
Laima putea aparea oricand la geam, sa te strige in noapte. Cand o femeie nastea, ea aparea mereu, iar bunica mea era acolo pentru a aranja lucrurile. Bunica mea pregatea darurile pentru zeita; prosoape si diferite obiecte din lemn erau puse pe altarul zeitei. Acum aceasta zeita este pe cale de disparitie, dar in urma cu 50 de ani ea era prezenta", spune personajul principal al documentarului. Teoriile sale
stiintifice asupra civilizatiilor matriarhale din epoca bronzului au starnit numeroase controverse in lumea academica.
Orga si trompeta la Biserica Evanghelica
Publicul roman va face astazi cunostinta cu doi dintre cei mai cunoscuti muzicieni maghiari, originari din orasul Pecs. Szalbocs Szamosi, un maestru al clapelor indragostit de muzica preclasica, si trompetistul Peter Solymos vor sustine un concert extraordinar in incinta Bisericii Evanghelice, situata in curtea Liceului "Brukenthal" din Sibiu. Cei doi artisti maghiari vor deschide seria evenimentelor culturale organizate de Asociatia Maghiarilor din Romania, filiala Sibiu, si partenerii lor din Ungaria, programate la Sibiu in zilele in care maghiarii din intreaga lume isi celebreaza ziua nationala (15 martie). Muzicienii sunt originari din orasul Pecs (oras medieval din Ungaria, supranumit "cetatea celor zece teatre"), care va detine in anul 2010 titlul de Capitala culturala europeana. Pentru a obtine acest onorant statut, orasul Pecs a trecut printr-un complex proces de selectie in urma caruia a avut castig de cauza in fata unor mult mai cunoscute orase maghiare precum Budapesta, Eger, Békéscsaba sau Miskolc. Conceptul care i-a asigurat succesul este cel al "Orasului fara limite" (Borderless City), al "culturii fara limite", care isi doreste sa puna in valoare cele peste 10 teatre, 20 de galerii de arta, patru ansambluri de dansuri traditionale si moderne, universitatile, scenele de spectacole, strazile, cladirile si oamenii cetatii. Orasul fara limite, al primei universitati din Ungaria (1347), isi trimite mesagerii culturali si la Sibiu, unde, in cadrul programului "Ars Hungarica" si in parteneriat cu Biroul
de Coordonare Sibiu CCE 2007, va prezenta mai multe spectacole ce vor incerca sa ilustreze in avans conceptul cultural al anului 2010.
In 2004, cand a aparut pentru prima data in Franta, romanul "Suita franceza" al lui Irene Nemirovsky a fost considerat o adevarata reveletie, devenind bestseller si fiind distins cu premiul Renaudot, pentru prima data acordat unei opere postume. Nascuta intr-o familie de evrei din Kiev, Irene Nemirovsky emigreza, dupa revolutia bolsevica, la Paris, devenind o rasfatata a criticii literare franceze dupa succesul romanului "David Golder", in 1929. Se crestineaza, fiind botezata, impreuna cu copiii, pe 2 februarie 1939, in capela Saint-Marie din Paris, de catre un prietem de familie, monseniorul Ghica, print episcop roman, dar nu primeste niciodata cetatenia franceza. In timpul
celui de-al doilea razboi mondial, pe 13 iulie 1942, este arestata de soldatii francezi si apoi deportata la Auschwitz, unde foarte curand, pe 17 august, isi gaseste sfarsitul. Sotul ei, Michel Epstein, avea sa moara in toamna aceluiasi an, intr-una din camerele de gazare de la Auschwitz.
"Suita franceza", ultimul ei proiect literar, a fost salvat de fiica cea mare, Denise Epstein, atunci cand mama ei a fost arestata, iar in 2004, cand manuscrisul a fost publicat, data mortii autoarei a fost pusa sub semnul intrebarii. Devenea evident si, deci, necredibil, faptul ca Irene Nemirovsky scrisese cele doua parti care compun romanul aproape concomitent cu intamplarile istorice care se derulau in Franta acelei perioade. Din oraselul Issy- l'Eveque unde se stabilise impreuna cu familia inca din 1919, cand a sosit la Paris, scriitoarea relateaza in "Suita franceza", aproape in direct, exodul din 1940. De curand romanul a aparut si in Romania, la Editura Paralela 45, in traducerea lui Lucian Pricop.
"Furtuna in iunie", titlul care deschide povestea plecarii in pribegie a parizienilor in primavara neobisnuit de calduroasa a anului 1940, descompune ca intr-un anti-puzzle, bucata cu bucata, imagini ale unor vieti mutate si miscate pentru totdeauna de pe traiectoria lor. Scriitoarea surprinde cu o precizie de reportaj jurnalistic fragmente de existenta, amestecand scriitori, bancheri si oameni obisnuiti, care se vad cu totii, ca-ntr-un altfel de "Memento mori", condamnati la a-si intelege neputinta si conditia. Fara dramatisme, fara ingrosari de tuse, Irene Nemirovsky gaseste tonul potrivit, nu lipsit pe alocuri de umor amar, pentru a povesti, aproape in timp real, ocuparea Parisului. Nu-si permite efuziuni sentimentale, descrie totul la rece, ca intr-un jurnal de razboi, cu o doza serioasa de ironie, surprinzand tocmai acele detalii care portretizeaza esentialul, as spune, cu intuitia unui artist fotograf. Romanul urmareste destinele a cateva familii care parasesc Parisul si se fixeaza asupra unor gesturi definitorii.
Cea de-a doua parte a "Suitei franceze" este construita in cu totul alte linii.
Prezenta nemtilor, ca o amenintare din umbra, in primul volum, lipsita de forme concrete, capata in "Dolce" un contur surprinzator: armata germana este formata din oameni, din tineri care mangaie copiii francezi pe cap si le dau bomboane. Ceea ce in prima parte actiona ca o masina de razboi, fara trup si fara suflet, se umanizeaza aici, iar in spatele uniformei se ascund oameni, fiinte care inainte de a intra in armata au avut vise si pasiuni. Nici o singura aluzie in intregul roman la cruzimea nazista sau la antisemitism, totul se concentreaza pe aprofundarea relatiei dintre oameni, dincolo de nationalitate si razboi. Iar povestea de dragoste din centrul romanului, dintre o frantuzoaica nefericita si un tanar si rafinat ofiter german este mai degraba sfidatoare decat romantica. Cu o ironie muscatoare, Irene Nemirovsky pune fata in fata doua fiinte care intr-o lume normala s-ar putea iubi. "Soldatii incepura sa cante un cantec grav si lent, ce se pierdu in noapte. Curand, pe drum
, in locul regimentului nu mai ramase decat un nor de praf".
celui de-al doilea razboi mondial, pe 13 iulie 1942, este arestata de soldatii francezi si apoi deportata la Auschwitz, unde foarte curand, pe 17 august, isi gaseste sfarsitul. Sotul ei, Michel Epstein, avea sa moara in toamna aceluiasi an, intr-una din camerele de gazare de la Auschwitz.
"Suita franceza", ultimul ei proiect literar, a fost salvat de fiica cea mare, Denise Epstein, atunci cand mama ei a fost arestata, iar in 2004, cand manuscrisul a fost publicat, data mortii autoarei a fost pusa sub semnul intrebarii. Devenea evident si, deci, necredibil, faptul ca Irene Nemirovsky scrisese cele doua parti care compun romanul aproape concomitent cu intamplarile istorice care se derulau in Franta acelei perioade. Din oraselul Issy- l'Eveque unde se stabilise impreuna cu familia inca din 1919, cand a sosit la Paris, scriitoarea relateaza in "Suita franceza", aproape in direct, exodul din 1940. De curand romanul a aparut si in Romania, la Editura Paralela 45, in traducerea lui Lucian Pricop.
"Furtuna in iunie", titlul care deschide povestea plecarii in pribegie a parizienilor in primavara neobisnuit de calduroasa a anului 1940, descompune ca intr-un anti-puzzle, bucata cu bucata, imagini ale unor vieti mutate si miscate pentru totdeauna de pe traiectoria lor. Scriitoarea surprinde cu o precizie de reportaj jurnalistic fragmente de existenta, amestecand scriitori, bancheri si oameni obisnuiti, care se vad cu totii, ca-ntr-un altfel de "Memento mori", condamnati la a-si intelege neputinta si conditia. Fara dramatisme, fara ingrosari de tuse, Irene Nemirovsky gaseste tonul potrivit, nu lipsit pe alocuri de umor amar, pentru a povesti, aproape in timp real, ocuparea Parisului. Nu-si permite efuziuni sentimentale, descrie totul la rece, ca intr-un jurnal de razboi, cu o doza serioasa de ironie, surprinzand tocmai acele detalii care portretizeaza esentialul, as spune, cu intuitia unui artist fotograf. Romanul urmareste destinele a cateva familii care parasesc Parisul si se fixeaza asupra unor gesturi definitorii.
Cea de-a doua parte a "Suitei franceze" este construita in cu totul alte linii.
Prezenta nemtilor, ca o amenintare din umbra, in primul volum, lipsita de forme concrete, capata in "Dolce" un contur surprinzator: armata germana este formata din oameni, din tineri care mangaie copiii francezi pe cap si le dau bomboane. Ceea ce in prima parte actiona ca o masina de razboi, fara trup si fara suflet, se umanizeaza aici, iar in spatele uniformei se ascund oameni, fiinte care inainte de a intra in armata au avut vise si pasiuni. Nici o singura aluzie in intregul roman la cruzimea nazista sau la antisemitism, totul se concentreaza pe aprofundarea relatiei dintre oameni, dincolo de nationalitate si razboi. Iar povestea de dragoste din centrul romanului, dintre o frantuzoaica nefericita si un tanar si rafinat ofiter german este mai degraba sfidatoare decat romantica. Cu o ironie muscatoare, Irene Nemirovsky pune fata in fata doua fiinte care intr-o lume normala s-ar putea iubi. "Soldatii incepura sa cante un cantec grav si lent, ce se pierdu in noapte. Curand, pe drum
, in locul regimentului nu mai ramase decat un nor de praf".
in ce trăiesc artiştii plastici români dacă nu-şi vând lucrările?
Unii artişti plastici trăiesc doar din ceea ce fac şi din ceea ce au învăţat la facultate. Alţii îşi mai rotunjesc veniturile cu un al doilea loc de muncă. Nu pot juca în telenovele, ca actorii, sau să cânte la nunţi. Nu pot apărea pe cutiile de margarină sau în reclamele
la detergenţi, pentru că nu sunt vedete. Supravieţuiesc fie din lucrările pe care le vând, fie găsesc alte surse de venit: cercetare, burse, amenajări interioare sau chiar operatorie telefonie...
Pictoriţa Suzana Dan crede că succesul în artă este efemer. "Sunt artişti care au noroc şi alţii care au mai puţin". Şi în această breaslă există termenul "modă": sunt artişti în trend şi unii care nu mai sunt la modă. Astăzi poţi să ai succes, mâine, nu. Suzana Dan nu se sfieşte să spună că e interesată de mai multe domenii din artă, nu doar de pictură, care reprezintă principala sursă de venit. A lucrat într-o vreme în cercetare, la Institutul de la Măgurele. "Întotdeauna există abordarea aceasta a compromisului în viaţa fiecăruia. Mulţi consideră că fac un compromis în momentul în care trăiesc din altceva decât din artă. Eu am o părere un pic diferită. La fel de bine cum ştiu să pictez, am cunoştinţe de restaurare sau grafică, de la şcoala de artă. Ca artist trăiesc din vânzarea lucrărilor mele, însă lucrez şi la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, la departamentul curatorie. Am şi această sursă de venit lunară... Sau din participările la diferite festivaluri". Pictorul Gili Mocanu trăieşte exclusiv din ceea ce face. "Vând lucrările sau nu le vând. Ăsta este venitul, din lucrări. Dacă nu vând, înseamnă că nu am venit", apreciază Gili Mocanu. Deşi spune că nu câştigă cine ştie ce, e de părere că "aşa am început şi aşa continui". Sunt şi artişti care deţin propria afacere. Pictorul Zamfir Dumitrescu, fostul preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, dar şi posesorul unei cărţi de vizită pe care scrie parlamentar, este proprietarul unei galerii de artă. Sculptorul Alexandru Ghilduş este, la rândul său, preşedintele unei case de licitaţii.
Bani din seminarii şi burse
Tinerii artişti se zbat să îşi vândă lucrările şi încearcă să facă economii. Artistul vizual Vlad Nancă nu cheltuieşte pe extravaganţe inutile. "Mai câştig şi din participări la seminarii sau din rezidenţele artistice, adică burse". "Ultima mea rezidenţă a fost la Castelul Solitude, din Stuttgart, unde are rezidenţă şi Mircea Cărtărescu", mărturiseşte Vlad Nancă. Bursa este de 1.000 de euro pe lună. O rezidenţă poate să dureze între o săptămână şi doi sau trei ani. "Am prieteni care îşi vând lucrări cu preţuri între 10.000 şi 30.000 de euro. Atâta vreme cât îţi foloseşti creativitatea cu inteligenţă, poţi să câştigi bine. Sigur că se poate trăi din ceea ce faci, dar depinde cum vrei să trăieşti. De exemplu, cunosc artişti operatori la un call-center sau care fac amenajări interioare", apreciază Vlad Nancă. Pictorul Vasile Murivale nici nu concepe să nu vândă lucrările sale
. "Trebuie să vând. Mă dau peste cap să supravieţuiesc".
Unii artişti plastici trăiesc doar din ceea ce fac şi din ceea ce au învăţat la facultate. Alţii îşi mai rotunjesc veniturile cu un al doilea loc de muncă. Nu pot juca în telenovele, ca actorii, sau să cânte la nunţi. Nu pot apărea pe cutiile de margarină sau în reclamele
la detergenţi, pentru că nu sunt vedete. Supravieţuiesc fie din lucrările pe care le vând, fie găsesc alte surse de venit: cercetare, burse, amenajări interioare sau chiar operatorie telefonie...
Pictoriţa Suzana Dan crede că succesul în artă este efemer. "Sunt artişti care au noroc şi alţii care au mai puţin". Şi în această breaslă există termenul "modă": sunt artişti în trend şi unii care nu mai sunt la modă. Astăzi poţi să ai succes, mâine, nu. Suzana Dan nu se sfieşte să spună că e interesată de mai multe domenii din artă, nu doar de pictură, care reprezintă principala sursă de venit. A lucrat într-o vreme în cercetare, la Institutul de la Măgurele. "Întotdeauna există abordarea aceasta a compromisului în viaţa fiecăruia. Mulţi consideră că fac un compromis în momentul în care trăiesc din altceva decât din artă. Eu am o părere un pic diferită. La fel de bine cum ştiu să pictez, am cunoştinţe de restaurare sau grafică, de la şcoala de artă. Ca artist trăiesc din vânzarea lucrărilor mele, însă lucrez şi la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, la departamentul curatorie. Am şi această sursă de venit lunară... Sau din participările la diferite festivaluri". Pictorul Gili Mocanu trăieşte exclusiv din ceea ce face. "Vând lucrările sau nu le vând. Ăsta este venitul, din lucrări. Dacă nu vând, înseamnă că nu am venit", apreciază Gili Mocanu. Deşi spune că nu câştigă cine ştie ce, e de părere că "aşa am început şi aşa continui". Sunt şi artişti care deţin propria afacere. Pictorul Zamfir Dumitrescu, fostul preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, dar şi posesorul unei cărţi de vizită pe care scrie parlamentar, este proprietarul unei galerii de artă. Sculptorul Alexandru Ghilduş este, la rândul său, preşedintele unei case de licitaţii.
Bani din seminarii şi burse
Tinerii artişti se zbat să îşi vândă lucrările şi încearcă să facă economii. Artistul vizual Vlad Nancă nu cheltuieşte pe extravaganţe inutile. "Mai câştig şi din participări la seminarii sau din rezidenţele artistice, adică burse". "Ultima mea rezidenţă a fost la Castelul Solitude, din Stuttgart, unde are rezidenţă şi Mircea Cărtărescu", mărturiseşte Vlad Nancă. Bursa este de 1.000 de euro pe lună. O rezidenţă poate să dureze între o săptămână şi doi sau trei ani. "Am prieteni care îşi vând lucrări cu preţuri între 10.000 şi 30.000 de euro. Atâta vreme cât îţi foloseşti creativitatea cu inteligenţă, poţi să câştigi bine. Sigur că se poate trăi din ceea ce faci, dar depinde cum vrei să trăieşti. De exemplu, cunosc artişti operatori la un call-center sau care fac amenajări interioare", apreciază Vlad Nancă. Pictorul Vasile Murivale nici nu concepe să nu vândă lucrările sale
. "Trebuie să vând. Mă dau peste cap să supravieţuiesc".
Ministerul Sănătăţii va emite, luna aceasta, un ordin care va reglementa normele de igienă în saloanele de cartier. Inspectorii prognozează că multe dintre ele vor dispărea
O simplă vizită a inspectorilor sanitari care au semnalat apariţia unor noi norme de igienă pentru saloanele de frumuseţe a băgat spaima în administratorii de profil din Capitală.
Şeful Inspecţiei Sanitare de Stat, Bogdan Nica, spune că nu este vorba despre o lege nouă, ci doar de un ordin care să completeze legislaţia actuală. „Imediat ce am aflat că nu voi mai putea funcţiona în apartamentul din Unirii, am mutat totul în spaţiul din Ştirbei Vodă. Aşa, mai bine să evit cine ştie ce amenzi", spune Monica, administratorul unui salon de coafură din centrul Bucureştiului. Noul ordin al Ministerului Sănătăţii, care va fi publicat în „Monitorul Oficial" luna aceasta, se axează pe două probleme: imposibilitatea saloanelor de a funcţiona în apartamente, respectând în acelaşi timp
normele europene de igienă, şi interzicerea piercingurilor şi a tatuajelor pentru cei care nu au împlinit 18 ani, fără acordul părinţilor.
Legislaţie după model britanic
Inspectorul-şef Bogdan Nica, de la Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, spune că este vorba despre un ordin care va fi publicat luna aceasta în „Monitorul Oficial". "Nu este un proiect special pentru această temă, ci doar un ordin care va impune principii clasice de igienă, dar şi câteva directive europene, la care trebuie să ne aliniem", explică Nica. Inspectorul-şef adaugă că aceste criterii respectate de ţările din cadrul Uniunii Europene vor putea duce la eliminarea mai multor aşa-zise saloane de înfrumuseţare, înfiinţate în apartamente. "Patronii vor fi nevoiţi să renunţe la metodele superficiale de sterilizare ale forfecuţelor sau a altor ustensile din dotare, dar, până la asta, oricum vor avea de dovedit cum pot funcţiona cu sală de aşteptare, frizerie, coafor, cosmetică, manichiură, pedichiură şi masaj într-un apartament clasic dintr-un cartier din Bucureşti", precizează Bogdan Nica.
Piercing sau tatuaj doar cu acordul părinţilor
În conţinutul aceluiaşi document care a băgat spaima în patronii de saloane din Capitală se va regăsi un alt regulament cu privire la centrele de piercing şi tatuaj. Oficialii din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat spun că s-au inspirat din legislaţia britanică, pentru că acolo, susţin ei, s-au înregistrat cele mai multe cazuri de hepatită contaminată de la astfel de centre improvizate.
"Niciun puşti nu-şi va mai pune piercing sau să-şi facă vreun tatuaj fără acordul scris din partea părinţilor", afirmă inspectorul-şef de la Inspecţia Sanitară de Stat. "Scopul acestor modificări legislative nu este musai falimentarea afacerilor «de înfrumuseţare», ci evitarea, ba chiar înlăturarea pericolului de a se infesta cu vreun virus la care este în prezent expus clientul saloanelor", conchide Nica.
Parterul blocurilor, cea mai ieftină investiţie
Cele mai afectate afaceri vor fi cele dezvoltate în cartierele aglomerate ale Capitalei. În Rahova, Colentina sau Militari sunt sute de astfel de saloane. Improvizate în apartamente şi balcoane de la parterul blocurilor, acestea vor fi primele victime ale noilor norme. Coafezele se scuză că de multe ori clientele sunt cele care vor să li se facă manichiura pe scaunul
de la coafură sau solicită să li se taie unghiile cu forfecuţe. „Eu am adus manichiuristă, pentru că aveam multe cliente care voiau să li se facă manichiura în timp ce stăteau la cască sau cu vopseaua pe păr. Acum ce să fac, să o dau afară?!", spune patroana unei frizerii din cartierul Militari.
Administratorul unui salon de frumuseţe de pe Calea Griviţei, Oana Voicu, spune că unele prevederi sunt normale, dar altele sunt exagerate şi nu sunt justificate investiţiile care ar trebui făcute. „Este normal ca toate ustensilele să fie sterilizate şi de unică folosinţă sau ca pedichiura să nu fie în acelaşi loc cu coafura. Dar este exagerată scoaterea cosmeticii tradiţionale sau existenţa a două căi de acces în salon. Nici sală de aşteptare nu am unde să fac. O să pun câteva scaune
pe hol şi atât, că altceva nu am ce face!", spune Oana Voicu.
O simplă vizită a inspectorilor sanitari care au semnalat apariţia unor noi norme de igienă pentru saloanele de frumuseţe a băgat spaima în administratorii de profil din Capitală.
Şeful Inspecţiei Sanitare de Stat, Bogdan Nica, spune că nu este vorba despre o lege nouă, ci doar de un ordin care să completeze legislaţia actuală. „Imediat ce am aflat că nu voi mai putea funcţiona în apartamentul din Unirii, am mutat totul în spaţiul din Ştirbei Vodă. Aşa, mai bine să evit cine ştie ce amenzi", spune Monica, administratorul unui salon de coafură din centrul Bucureştiului. Noul ordin al Ministerului Sănătăţii, care va fi publicat în „Monitorul Oficial" luna aceasta, se axează pe două probleme: imposibilitatea saloanelor de a funcţiona în apartamente, respectând în acelaşi timp
normele europene de igienă, şi interzicerea piercingurilor şi a tatuajelor pentru cei care nu au împlinit 18 ani, fără acordul părinţilor.
Legislaţie după model britanic
Inspectorul-şef Bogdan Nica, de la Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, spune că este vorba despre un ordin care va fi publicat luna aceasta în „Monitorul Oficial". "Nu este un proiect special pentru această temă, ci doar un ordin care va impune principii clasice de igienă, dar şi câteva directive europene, la care trebuie să ne aliniem", explică Nica. Inspectorul-şef adaugă că aceste criterii respectate de ţările din cadrul Uniunii Europene vor putea duce la eliminarea mai multor aşa-zise saloane de înfrumuseţare, înfiinţate în apartamente. "Patronii vor fi nevoiţi să renunţe la metodele superficiale de sterilizare ale forfecuţelor sau a altor ustensile din dotare, dar, până la asta, oricum vor avea de dovedit cum pot funcţiona cu sală de aşteptare, frizerie, coafor, cosmetică, manichiură, pedichiură şi masaj într-un apartament clasic dintr-un cartier din Bucureşti", precizează Bogdan Nica.
Piercing sau tatuaj doar cu acordul părinţilor
În conţinutul aceluiaşi document care a băgat spaima în patronii de saloane din Capitală se va regăsi un alt regulament cu privire la centrele de piercing şi tatuaj. Oficialii din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat spun că s-au inspirat din legislaţia britanică, pentru că acolo, susţin ei, s-au înregistrat cele mai multe cazuri de hepatită contaminată de la astfel de centre improvizate.
"Niciun puşti nu-şi va mai pune piercing sau să-şi facă vreun tatuaj fără acordul scris din partea părinţilor", afirmă inspectorul-şef de la Inspecţia Sanitară de Stat. "Scopul acestor modificări legislative nu este musai falimentarea afacerilor «de înfrumuseţare», ci evitarea, ba chiar înlăturarea pericolului de a se infesta cu vreun virus la care este în prezent expus clientul saloanelor", conchide Nica.
Parterul blocurilor, cea mai ieftină investiţie
Cele mai afectate afaceri vor fi cele dezvoltate în cartierele aglomerate ale Capitalei. În Rahova, Colentina sau Militari sunt sute de astfel de saloane. Improvizate în apartamente şi balcoane de la parterul blocurilor, acestea vor fi primele victime ale noilor norme. Coafezele se scuză că de multe ori clientele sunt cele care vor să li se facă manichiura pe scaunul
de la coafură sau solicită să li se taie unghiile cu forfecuţe. „Eu am adus manichiuristă, pentru că aveam multe cliente care voiau să li se facă manichiura în timp ce stăteau la cască sau cu vopseaua pe păr. Acum ce să fac, să o dau afară?!", spune patroana unei frizerii din cartierul Militari.
Administratorul unui salon de frumuseţe de pe Calea Griviţei, Oana Voicu, spune că unele prevederi sunt normale, dar altele sunt exagerate şi nu sunt justificate investiţiile care ar trebui făcute. „Este normal ca toate ustensilele să fie sterilizate şi de unică folosinţă sau ca pedichiura să nu fie în acelaşi loc cu coafura. Dar este exagerată scoaterea cosmeticii tradiţionale sau existenţa a două căi de acces în salon. Nici sală de aşteptare nu am unde să fac. O să pun câteva scaune
pe hol şi atât, că altceva nu am ce face!", spune Oana Voicu.
Primele 21 de artere vor intra in lucru in cartierele Colentina, Tei si Floreasca. In actiunea sa, edilul va fi "flancat" de cei 180 de consilieri obstesti pensionari pe care i-a dobandit in cele doua mandate, si care vor supraveghea executia lucrarilor, fara a pretinde vreo plata. Operatiunea se va derula pe o treime dintre arterele secundare, dar acestea vor intra esalonat in lucru, fiind corelate cu cele municipale, astfel incat circulatia sa nu devina un haos. Asfaltarile vor fi precedate de reabilitarea retelelor de utilitati, iar edilul s-a declarat intransigent cu regiile edilitare care vor mai interveni dupa finalizarea lucrarilor.
Primarul Sectorului 2 a identificat si cate patru rute ocolitoare pentru fiecare strada aflata in executie, chiar daca traficul va fi mentinut pe un fir de circulatie. Cele 517 strazi alternative au fost stabilite de specialisti de la ADP si Politia Rutiera, in urma unui studiu de trafic. "Ne vom asigura, inainte de inceperea oricarei lucrari, ca rutele alternative sa fie circulabile. Acestea vor fi marcate distinct cu indicatoare rutiere, vizibile pe timpul
zilei si noaptea, spre a dirija masinile pe drumurile cele mai scurte. Ne vom asigura ca pe acele strazi sa se parcheze cat mai putin, pentru a evita blocajele. Avem in vedere si executia de parcari, precum si refacerea aleilor dintre blocuri", a anuntat Neculai Ontanu, la conferinta de ieri.
Strazile au fost impartite pe pachete, in opt zone: cartierele Andronache-Creanga (28 de strazi), Fundeni, Colentina, Electronicii, linia de cale ferata (43 de strazi), Iancului, Chisinau, Basarabia, Ion Vlad, limita de sector (7 strazi), Pantelimon (51 strazi), Pache Protopopescu, Ferdinand, Mihai Bravu, Calea Calarasi, limita sector 1, Piata Rosetti (61 de artere), (Dacia - 65 strazi (St. cel Mare, Mihai Bravu, Ferdinand, Pache Protopopescu, P-ta Rosetti), Tei - 18 strazi (Barbu Vacarescu, Lacul Tei, Doamna Ghica, Colentina, Stefan cel Mare) si Pipera, Calea Floreasca, Pipera, Petricani, Lacul Tei, Barbu Vacarescu, St. cel Mare (37 de strazi). Primaria Capitalei va incepe si ea lucrari similare pe 24 de artere de pe raza Sectorului 2 (doua dintre acestea fiind deja in lucru - Calea Mosilor si Str. Polona). Ontanu a fost de acord cu afirmatia primarului general Adriean Videanu, conform careia Planul Urbanistic General trebuie modificat.
Primarul Sectorului 2 a identificat si cate patru rute ocolitoare pentru fiecare strada aflata in executie, chiar daca traficul va fi mentinut pe un fir de circulatie. Cele 517 strazi alternative au fost stabilite de specialisti de la ADP si Politia Rutiera, in urma unui studiu de trafic. "Ne vom asigura, inainte de inceperea oricarei lucrari, ca rutele alternative sa fie circulabile. Acestea vor fi marcate distinct cu indicatoare rutiere, vizibile pe timpul
zilei si noaptea, spre a dirija masinile pe drumurile cele mai scurte. Ne vom asigura ca pe acele strazi sa se parcheze cat mai putin, pentru a evita blocajele. Avem in vedere si executia de parcari, precum si refacerea aleilor dintre blocuri", a anuntat Neculai Ontanu, la conferinta de ieri.
Strazile au fost impartite pe pachete, in opt zone: cartierele Andronache-Creanga (28 de strazi), Fundeni, Colentina, Electronicii, linia de cale ferata (43 de strazi), Iancului, Chisinau, Basarabia, Ion Vlad, limita de sector (7 strazi), Pantelimon (51 strazi), Pache Protopopescu, Ferdinand, Mihai Bravu, Calea Calarasi, limita sector 1, Piata Rosetti (61 de artere), (Dacia - 65 strazi (St. cel Mare, Mihai Bravu, Ferdinand, Pache Protopopescu, P-ta Rosetti), Tei - 18 strazi (Barbu Vacarescu, Lacul Tei, Doamna Ghica, Colentina, Stefan cel Mare) si Pipera, Calea Floreasca, Pipera, Petricani, Lacul Tei, Barbu Vacarescu, St. cel Mare (37 de strazi). Primaria Capitalei va incepe si ea lucrari similare pe 24 de artere de pe raza Sectorului 2 (doua dintre acestea fiind deja in lucru - Calea Mosilor si Str. Polona). Ontanu a fost de acord cu afirmatia primarului general Adriean Videanu, conform careia Planul Urbanistic General trebuie modificat.
Reducerea probelor depinde de pofta de munca a parlamentarilor
Zvonul Bacalaureatului la trei materii din 2008 i-a pus pe jar pe elevii din licee. Proiectul se afla insa doar in stadiul de dezbatere si consultari, urmand ca acesta sa treaca prin Parlament.
Daca s-ar legifera acum, primii care vor beneficia de acest tip de Bacalaureat vor fi cei din promotia lui 2011.
Elevii claselor IX-XI au auzit ca Ministerul Educatiei pregateste modificarea Metodologiei de desfasurare si organizare a examenului de Bacalaureat si ca în 2008 va fi sustinuta prima sesiune cu probe date doar la trei discipline. „Într-adevar exista un proiect în acest sens, însa el se afla în stadiul de dezbatere si consultari. Este un pachet mai mare de legi, unele dintre ele destul de sensibile, si cu greu se va putea statuta noua versiune de Bacalaureat propusa. În viziunea noastra, acest examen de final de ciclu trebuie aliniat la standardele europene. Drept urmare, am propus, chiar prin proiectul Legii invatamântului preuniversitar ca Bacalaureatul sa se dea doar la probele comune, adica la Limba Româna, la limba straina de circulatie internationala si la Limba materna. Cea de-a doua componenta a structurii de examen tine de proba de la disciplina de profil, care se va stabili prin Ordin de ministru. Daca baza legislativa se clarifica pâna la 31 august 2007, potrivit planificarii, atunci cei care vor sustine Bacalaureatul la trei discipline plus
limba materna vor fi elevii care intra din toamna în clasa a IX-a“, ne-a declarat secretarul de stat cu învatamântul preuniversitar, Dumitru Matei. Altfel spus, prima sesiune cu noua formula de Bacalaureat va fi organizata în anul 2011.
Doar doua probe scrise si alte doua orale
Potrivit proiectului Legii invatamântului Preuniversitar, „act legislativ despre care cred ca nu va fi promulgat anul acesta“, asa cum ne-a declarat Dumitru Matei, se mentioneaza la articolul 31, alin 4 si 5: „Examenul de Bacalaureat consta în sustinerea a doua, respectiv trei probe comune si a altor probe specifice diferentiate, în functie de filiera, profil si specializare“. În continuare, detaliat, aflam ca probele comune sunt: „a) Limba si literatura româna, scris si oral; b) una din limbile moderne de circulatie internationala studiate în liceu, oral (engleza, franceza, italiana, spaniola, germana, n.r.); c) limba si literatura materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale“. Apoi, la aliniatul 6, s-a propus ca a treia proba, respectiv a patra pentru minoritati sa se dea la o disciplina de specialitate, stabilita de catre Ministerul Educatiei si anuntata elevilor la începutul primei clase de liceu. Aceasta proba ar urma sa fie una scrisa. În privinta viitoarei formule de Bacalaureat, dezbaterile si consultarile se învârt în jurul cozii. Parerile sunt contradictorii, deoarece o mare parte dintre specialisti sunt de parere ca proba de la limba straina sa fie si oral, si scris. În schimb, mai multi elevi intervievati sunt de parere ca aceasta proba sa se dea numai oral.
Zvonul Bacalaureatului la trei materii din 2008 i-a pus pe jar pe elevii din licee. Proiectul se afla insa doar in stadiul de dezbatere si consultari, urmand ca acesta sa treaca prin Parlament.
Daca s-ar legifera acum, primii care vor beneficia de acest tip de Bacalaureat vor fi cei din promotia lui 2011.
Elevii claselor IX-XI au auzit ca Ministerul Educatiei pregateste modificarea Metodologiei de desfasurare si organizare a examenului de Bacalaureat si ca în 2008 va fi sustinuta prima sesiune cu probe date doar la trei discipline. „Într-adevar exista un proiect în acest sens, însa el se afla în stadiul de dezbatere si consultari. Este un pachet mai mare de legi, unele dintre ele destul de sensibile, si cu greu se va putea statuta noua versiune de Bacalaureat propusa. În viziunea noastra, acest examen de final de ciclu trebuie aliniat la standardele europene. Drept urmare, am propus, chiar prin proiectul Legii invatamântului preuniversitar ca Bacalaureatul sa se dea doar la probele comune, adica la Limba Româna, la limba straina de circulatie internationala si la Limba materna. Cea de-a doua componenta a structurii de examen tine de proba de la disciplina de profil, care se va stabili prin Ordin de ministru. Daca baza legislativa se clarifica pâna la 31 august 2007, potrivit planificarii, atunci cei care vor sustine Bacalaureatul la trei discipline plus
limba materna vor fi elevii care intra din toamna în clasa a IX-a“, ne-a declarat secretarul de stat cu învatamântul preuniversitar, Dumitru Matei. Altfel spus, prima sesiune cu noua formula de Bacalaureat va fi organizata în anul 2011.
Doar doua probe scrise si alte doua orale
Potrivit proiectului Legii invatamântului Preuniversitar, „act legislativ despre care cred ca nu va fi promulgat anul acesta“, asa cum ne-a declarat Dumitru Matei, se mentioneaza la articolul 31, alin 4 si 5: „Examenul de Bacalaureat consta în sustinerea a doua, respectiv trei probe comune si a altor probe specifice diferentiate, în functie de filiera, profil si specializare“. În continuare, detaliat, aflam ca probele comune sunt: „a) Limba si literatura româna, scris si oral; b) una din limbile moderne de circulatie internationala studiate în liceu, oral (engleza, franceza, italiana, spaniola, germana, n.r.); c) limba si literatura materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale“. Apoi, la aliniatul 6, s-a propus ca a treia proba, respectiv a patra pentru minoritati sa se dea la o disciplina de specialitate, stabilita de catre Ministerul Educatiei si anuntata elevilor la începutul primei clase de liceu. Aceasta proba ar urma sa fie una scrisa. În privinta viitoarei formule de Bacalaureat, dezbaterile si consultarile se învârt în jurul cozii. Parerile sunt contradictorii, deoarece o mare parte dintre specialisti sunt de parere ca proba de la limba straina sa fie si oral, si scris. În schimb, mai multi elevi intervievati sunt de parere ca aceasta proba sa se dea numai oral.
Reducerea probelor depinde de pofta de munca a parlamentarilor
Zvonul Bacalaureatului la trei materii din 2008 i-a pus pe jar pe elevii din licee. Proiectul se afla insa doar in stadiul de dezbatere si consultari, urmand ca acesta sa treaca prin Parlament.
Daca s-ar legifera acum, primii care vor beneficia de acest tip de Bacalaureat vor fi cei din promotia lui 2011.
Elevii claselor IX-XI au auzit ca Ministerul Educatiei pregateste modificarea Metodologiei de desfasurare si organizare a examenului de Bacalaureat si ca în 2008 va fi sustinuta prima sesiune cu probe date doar la trei discipline. „Într-adevar exista un proiect în acest sens, însa el se afla în stadiul de dezbatere si consultari. Este un pachet mai mare de legi, unele dintre ele destul de sensibile, si cu greu se va putea statuta noua versiune de Bacalaureat propusa. În viziunea noastra, acest examen de final de ciclu trebuie aliniat la standardele europene. Drept urmare, am propus, chiar prin proiectul Legii invatamântului preuniversitar ca Bacalaureatul sa se dea doar la probele comune, adica la Limba Româna, la limba straina de circulatie internationala si la Limba materna. Cea de-a doua componenta a structurii de examen tine de proba de la disciplina de profil, care se va stabili prin Ordin de ministru. Daca baza legislativa se clarifica pâna la 31 august 2007, potrivit planificarii, atunci cei care vor sustine Bacalaureatul la trei discipline plus
limba materna vor fi elevii care intra din toamna în clasa a IX-a“, ne-a declarat secretarul de stat cu învatamântul preuniversitar, Dumitru Matei. Altfel spus, prima sesiune cu noua formula de Bacalaureat va fi organizata în anul 2011.
Doar doua probe scrise si alte doua orale
Potrivit proiectului Legii invatamântului Preuniversitar, „act legislativ despre care cred ca nu va fi promulgat anul acesta“, asa cum ne-a declarat Dumitru Matei, se mentioneaza la articolul 31, alin 4 si 5: „Examenul de Bacalaureat consta în sustinerea a doua, respectiv trei probe comune si a altor probe specifice diferentiate, în functie de filiera, profil si specializare“. În continuare, detaliat, aflam ca probele comune sunt: „a) Limba si literatura româna, scris si oral; b) una din limbile moderne de circulatie internationala studiate în liceu, oral (engleza, franceza, italiana, spaniola, germana, n.r.); c) limba si literatura materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale“. Apoi, la aliniatul 6, s-a propus ca a treia proba, respectiv a patra pentru minoritati sa se dea la o disciplina de specialitate, stabilita de catre Ministerul Educatiei si anuntata elevilor la începutul primei clase de liceu. Aceasta proba ar urma sa fie una scrisa. În privinta viitoarei formule de Bacalaureat, dezbaterile si consultarile se învârt în jurul cozii. Parerile sunt contradictorii, deoarece o mare parte dintre specialisti sunt de parere ca proba de la limba straina sa fie si oral, si scris. În schimb, mai multi elevi intervievati sunt de parere ca aceasta proba sa se dea numai oral.
Zvonul Bacalaureatului la trei materii din 2008 i-a pus pe jar pe elevii din licee. Proiectul se afla insa doar in stadiul de dezbatere si consultari, urmand ca acesta sa treaca prin Parlament.
Daca s-ar legifera acum, primii care vor beneficia de acest tip de Bacalaureat vor fi cei din promotia lui 2011.
Elevii claselor IX-XI au auzit ca Ministerul Educatiei pregateste modificarea Metodologiei de desfasurare si organizare a examenului de Bacalaureat si ca în 2008 va fi sustinuta prima sesiune cu probe date doar la trei discipline. „Într-adevar exista un proiect în acest sens, însa el se afla în stadiul de dezbatere si consultari. Este un pachet mai mare de legi, unele dintre ele destul de sensibile, si cu greu se va putea statuta noua versiune de Bacalaureat propusa. În viziunea noastra, acest examen de final de ciclu trebuie aliniat la standardele europene. Drept urmare, am propus, chiar prin proiectul Legii invatamântului preuniversitar ca Bacalaureatul sa se dea doar la probele comune, adica la Limba Româna, la limba straina de circulatie internationala si la Limba materna. Cea de-a doua componenta a structurii de examen tine de proba de la disciplina de profil, care se va stabili prin Ordin de ministru. Daca baza legislativa se clarifica pâna la 31 august 2007, potrivit planificarii, atunci cei care vor sustine Bacalaureatul la trei discipline plus
limba materna vor fi elevii care intra din toamna în clasa a IX-a“, ne-a declarat secretarul de stat cu învatamântul preuniversitar, Dumitru Matei. Altfel spus, prima sesiune cu noua formula de Bacalaureat va fi organizata în anul 2011.
Doar doua probe scrise si alte doua orale
Potrivit proiectului Legii invatamântului Preuniversitar, „act legislativ despre care cred ca nu va fi promulgat anul acesta“, asa cum ne-a declarat Dumitru Matei, se mentioneaza la articolul 31, alin 4 si 5: „Examenul de Bacalaureat consta în sustinerea a doua, respectiv trei probe comune si a altor probe specifice diferentiate, în functie de filiera, profil si specializare“. În continuare, detaliat, aflam ca probele comune sunt: „a) Limba si literatura româna, scris si oral; b) una din limbile moderne de circulatie internationala studiate în liceu, oral (engleza, franceza, italiana, spaniola, germana, n.r.); c) limba si literatura materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale“. Apoi, la aliniatul 6, s-a propus ca a treia proba, respectiv a patra pentru minoritati sa se dea la o disciplina de specialitate, stabilita de catre Ministerul Educatiei si anuntata elevilor la începutul primei clase de liceu. Aceasta proba ar urma sa fie una scrisa. În privinta viitoarei formule de Bacalaureat, dezbaterile si consultarile se învârt în jurul cozii. Parerile sunt contradictorii, deoarece o mare parte dintre specialisti sunt de parere ca proba de la limba straina sa fie si oral, si scris. În schimb, mai multi elevi intervievati sunt de parere ca aceasta proba sa se dea numai oral.
Intr-o fotografie facuta acum o saptamana se poate observa cum bucati uriase de gheata se desprind din ghetarul Perito Moreno, din Patagonia, in sudul Argentinei. Oamenii de stiinta au avertizat ca ghetarii din America de Sud se afla in prezent in plin proces de topire din cauza incalzirii globale. Consecinta acestui fenomen va fi distrugerea rezervelor de apa potabila pentru milioane de oameni, in mai putin de doua decenii.
Miine incepe primul tirg international de mastere MBA organizat in Romania, la hotel Marriott, care va aduce peste 20 de scoli renumite de business si burse de peste 2,3 milioane de euro.
Bucurestiul, alaturi de alte capitale europene, cum ar fi Sofia, Roma, Lisabona si Barcelona, va gazdui tirgul international de mastere MBA, prezent in Romania pentru prima data in cei 13 ani de cind se organizeaza la nivel mondial. Cei interesati sa se specializeze pe business pot analiza oferta a peste 20 de universitati care ofera mastere MBA si pot participa la dezbateri pentru viitorii studenti, miine, in cadrul tirgului organizat la hotelul Marriott din Capitala, intre orele 17.00 si 21.00. Intrarea este libera pentru cei care mai au timp
sa-si faca o rezervare online
, iar participantii care vin direct la tirg trebuie sa achite o taxa de 17 lei pe loc.
Informatii la prima mina
Romanii care vor participa la tirgul international QS World MBA Tour organizat la Bucuresti vor avea ocazia sa afle de la membrii din comisiile de examinare despre programa masterelor MBA, despre costurile, durata si eventualele avantaje pentru cariera. De asemenea, organizatorii evenimentului sustin ca participantii vor primi si ponturi pentru pregatirea unei aplicatii reusite la masterele MBA si pentru testele de absolvire. Pe linga aceste seminarii, vor avea loc si dezbateri cu absolventi si cu recrutori MBA despre cariera, asa cum se mentioneaza pe site-ul oficial al tirgurilor MBA.
„In 2006, peste 75.000 de tineri s-au inregistrat ca participanti la QS World MBA Tour in intreaga lume. Discutiile fata in fata cu absolventii si cu membrii comisiilor de admitere, sustinute si cu sfaturile specialistilor, sint foarte importante pentru ca ii ajuta pe candidati sa se decida unde si cind vor sa studieze si cum sa fie acceptati acolo unde vor“, potrivit lui Nunzio Quacquarelli, directorul QS World MBA Tour.
Burse de milioane de euro
La tirgul MBA se vor prezenta si burse pentru masterele MBA oferite romanilor, in valoare de peste 2,3 milioane de euro, puse la dispozitie de peste zece universitati si institutii mondiale. Politecnico di Milano ofera, spre exemplu, cele mai consistente burse, a caror valoare se ridica la doua milioane de euro. Cass Business School din Londra scoate la bataie trei burse care totalizeaza 160.000 de dolari, pentru o femeie si un barbat care lucreaza full-time si una pentru un student la MBA-ul lor. Destul de multe burse sint dedicate femeilor care vor sa-si deschida sau sa-si conduca mai bine afacerea.
*
Unversitatile care vor participa la tirg
* Garvin School of International Management, SUA
* WU Executive Academy, Austria
* University of Antwerp, Belgia
* INSEAD France&Singapore, Franta
* Toulouse Business School - Aerospace, Franta
* ESMT, Germania
* University of Applied Sciences, Germania
* GISMA, Germania
* CEU Business School, Ungaria
* Politecnico di Milano, Italia
* SDA Bocconi, Italia
* Amsterdam Graduate Business School, Olanda
* The Hague Business School, Olanda
* Escuela de Administración de Empresas, Spania
* ESADE Business School, Spania
* IE - Instituto de Empresa, Spania
* University of St. Gallen, Suedia
* Manchester Business School, Marea Britanie
* Westminster Business School, Marea Britanie
* Warwick Business School, Marea Britanie
* ASEBUSS - Romanian-American Executive MBA, Romania
Bucurestiul, alaturi de alte capitale europene, cum ar fi Sofia, Roma, Lisabona si Barcelona, va gazdui tirgul international de mastere MBA, prezent in Romania pentru prima data in cei 13 ani de cind se organizeaza la nivel mondial. Cei interesati sa se specializeze pe business pot analiza oferta a peste 20 de universitati care ofera mastere MBA si pot participa la dezbateri pentru viitorii studenti, miine, in cadrul tirgului organizat la hotelul Marriott din Capitala, intre orele 17.00 si 21.00. Intrarea este libera pentru cei care mai au timp
sa-si faca o rezervare online
, iar participantii care vin direct la tirg trebuie sa achite o taxa de 17 lei pe loc.
Informatii la prima mina
Romanii care vor participa la tirgul international QS World MBA Tour organizat la Bucuresti vor avea ocazia sa afle de la membrii din comisiile de examinare despre programa masterelor MBA, despre costurile, durata si eventualele avantaje pentru cariera. De asemenea, organizatorii evenimentului sustin ca participantii vor primi si ponturi pentru pregatirea unei aplicatii reusite la masterele MBA si pentru testele de absolvire. Pe linga aceste seminarii, vor avea loc si dezbateri cu absolventi si cu recrutori MBA despre cariera, asa cum se mentioneaza pe site-ul oficial al tirgurilor MBA.
„In 2006, peste 75.000 de tineri s-au inregistrat ca participanti la QS World MBA Tour in intreaga lume. Discutiile fata in fata cu absolventii si cu membrii comisiilor de admitere, sustinute si cu sfaturile specialistilor, sint foarte importante pentru ca ii ajuta pe candidati sa se decida unde si cind vor sa studieze si cum sa fie acceptati acolo unde vor“, potrivit lui Nunzio Quacquarelli, directorul QS World MBA Tour.
Burse de milioane de euro
La tirgul MBA se vor prezenta si burse pentru masterele MBA oferite romanilor, in valoare de peste 2,3 milioane de euro, puse la dispozitie de peste zece universitati si institutii mondiale. Politecnico di Milano ofera, spre exemplu, cele mai consistente burse, a caror valoare se ridica la doua milioane de euro. Cass Business School din Londra scoate la bataie trei burse care totalizeaza 160.000 de dolari, pentru o femeie si un barbat care lucreaza full-time si una pentru un student la MBA-ul lor. Destul de multe burse sint dedicate femeilor care vor sa-si deschida sau sa-si conduca mai bine afacerea.
*
Unversitatile care vor participa la tirg
* Garvin School of International Management, SUA
* WU Executive Academy, Austria
* University of Antwerp, Belgia
* INSEAD France&Singapore, Franta
* Toulouse Business School - Aerospace, Franta
* ESMT, Germania
* University of Applied Sciences, Germania
* GISMA, Germania
* CEU Business School, Ungaria
* Politecnico di Milano, Italia
* SDA Bocconi, Italia
* Amsterdam Graduate Business School, Olanda
* The Hague Business School, Olanda
* Escuela de Administración de Empresas, Spania
* ESADE Business School, Spania
* IE - Instituto de Empresa, Spania
* University of St. Gallen, Suedia
* Manchester Business School, Marea Britanie
* Westminster Business School, Marea Britanie
* Warwick Business School, Marea Britanie
* ASEBUSS - Romanian-American Executive MBA, Romania
Federaţia Rusă a ridicat, începând cu 6 martie curent, restricţiile impuse în urmă cu aproape doi ani la importurile de fructe şi legume din R.Moldova, a declarat luni pentru BASA-press Anatol Spivacenco, ministrul adjunt al Agriculturii şi Industriei Alimentare
.
"Agenţii economici pot relua exportul de fructe, legume, seminţe de floarea soarelui, struguri şi tutun în regim liber", a adăugat Anatol Spivacenco. Exporturile pot fi efectuate printr-un singur punct vamal, situat la Briceni, produsele
exportate fiind controlate în comun de experţi vamali şi fitosanitari ruşi şi moldoveni.
"Deja 14 TIR-uri cu mere au plecat spre Federaţia Rusă", a mai spus ministrul adjunct al Agriculturii. Potrivit lui, agenţii economici trebuie obligatoriu să prezinte la vamă contractele cu importatorii ruşi.
Spivacenco a mai precizat că livrările de produse din roada anului trecut pot fi operate în decurs de o lună, până la 6 aprilie. După această dată, în R.Moldova va veni o nouă misiune de experţi ruşi ce va prelungi autorizaţiile şi pentru produsele din roada anului curent.
Embargoul asupra importurilor de produse vegetale
a fost impus de către autorităţile de la Moscova la 16 mai 2005, pe motiv că exportatorii moldoveni "nu respectau normele ruse şi internaţionale de livrare a producţiei agricole". Oficialităţile de la Chişinău au acuzat Moscova de şantaj economic.
În urma stopării exporturilor de producţie agricolă cei mai afectaţi au fost exportatorii de fructe, care anual livrau pe pieţele ruse 80% din întreg volumul de exporturi de mere, 93% din exporturile de pere, 61% în cazul piersicilor şi 71% din volumul de caise. Pierderile suportate de producătorii moldoveni, ca urmare a interdicţiilor impuse de Rusia, au fost evaluate la 11-12 milioane de dolari.
.
"Agenţii economici pot relua exportul de fructe, legume, seminţe de floarea soarelui, struguri şi tutun în regim liber", a adăugat Anatol Spivacenco. Exporturile pot fi efectuate printr-un singur punct vamal, situat la Briceni, produsele
exportate fiind controlate în comun de experţi vamali şi fitosanitari ruşi şi moldoveni.
"Deja 14 TIR-uri cu mere au plecat spre Federaţia Rusă", a mai spus ministrul adjunct al Agriculturii. Potrivit lui, agenţii economici trebuie obligatoriu să prezinte la vamă contractele cu importatorii ruşi.
Spivacenco a mai precizat că livrările de produse din roada anului trecut pot fi operate în decurs de o lună, până la 6 aprilie. După această dată, în R.Moldova va veni o nouă misiune de experţi ruşi ce va prelungi autorizaţiile şi pentru produsele din roada anului curent.
Embargoul asupra importurilor de produse vegetale
a fost impus de către autorităţile de la Moscova la 16 mai 2005, pe motiv că exportatorii moldoveni "nu respectau normele ruse şi internaţionale de livrare a producţiei agricole". Oficialităţile de la Chişinău au acuzat Moscova de şantaj economic.
În urma stopării exporturilor de producţie agricolă cei mai afectaţi au fost exportatorii de fructe, care anual livrau pe pieţele ruse 80% din întreg volumul de exporturi de mere, 93% din exporturile de pere, 61% în cazul piersicilor şi 71% din volumul de caise. Pierderile suportate de producătorii moldoveni, ca urmare a interdicţiilor impuse de Rusia, au fost evaluate la 11-12 milioane de dolari.
Un pic de realitate, cintec, povesti, fuga in Occident, zeci de ani de tinjire. Iata ingredientele mitului, pe care il sicii cu intrebari.
Ma bucura cintecul Phoenix, dar cind va vad barbat masiv, cu barba, codita, insigne in piept, ma sperii.
Sint periculos? Inseamna ca nu cunosti destul povestea mea. Am fost un bataios. Mama mea m-a invatat ca pentru bine trebuie sa platesti orice pret si atunci pentru mine nu a existat decit alb sau negru. Mi-am riscat si viata
pentru asa-zisii mei frati si pentru libertate. Te-ai pus in calea mea? Ai incurcat-o. Imaginea de azi e legata de niste treceri in timp. In Germania eu eram singur cuc. M-au parasit ai mei. Dupa zece ani, Phoenixul a revenit. Or, in perioada asta am invatat de la nemti ce inseamna toti pentru unul si unul pentru toti. Si asta am invatat de la o gasca de motociclisti, cei mai duri posibili, din cele mai dure gasti din nordul Germaniei. Jumatate erau in puscarie si cind iesea jumatatea asta, intra cealalta. Dar nu erau rai, erau halucinati de libertate. Isi bateau joc de circulatie, de politisti. Bun, eu n-am mers pina la capat si i-am parasit.
Cind? Ce limita nu ati putut trece?
Presedintelui nostru i-am spus in 1987: „Pina aici!“. Il impuscasera pe unul in fata scenei. Era un festival de muzica. Il impuscasera si ala se scufunda incet, incet in noroiul din fata scenei. Ne batem cu ghioagele, dar gata.
De ce?
Una e sa te bucuri de un joc, de o utopie si alta e sa plateasca cineva pentru aceasta libertate.
Cum ati ajuns sa umblati cu motociclistii?
Nu stiu. Eram onorat ca ma adoptasera. Eram singur si flamind. Si m-au intrebat: „Nu vrei cu noi?“. „Fratilor, nu am bani de masina, daramite de motocicleta.“ Si imediat s-a auzit: „Eu am masina! Te duci si o iei!“. Am primit un Audi 100. Dupa o luna m-am rostogolit de pe un munte. Praf s-a facut masina. L-am sunat pe „fratele“ meu si i-am spus: „OK, nu mai platesc asigurarea!“, mi-a zis fratele motociclist.
Exista Dumnezeu?
Mai, cred ca exista o lege a unui echilibru, pe care noi in permanenta o provocam. Nu cred intr-un mos cu barba care sa-i inghita pe toti cacaciosii si pe toti mafiotii si sa dea picioare in fund celorlalti. Daca Dumnezeu exista asa, eu nu-l recunosc, dar, mai, asta este ceea ce se vede. Toti banditii se aranjeaza, saracii nu au ce minca.
Nu exista Dumnezeu?
Nu cred. Desi exista o gasca de ingeri in jurul meu cind merg cu motocicleta cu 250 pe ora. Si merg mereu asa. Cred ca toti merg in fata mea si spun: „Vine nebunul, vine nebunul!“. Am avut zeci de accidente. E a 26-a masina, e a patra motocicleta si nu am vindut nimic. Exista niste energii
pe undeva, care se compenseaza. Eu nu fac rau. A, ca-l cert pe prost sau pe rau, asta e bine. Toleranta e boala, vrei sa ajuti lumea? Elimina prostul sau raul! Sau schimba-l!
E pierdere de timp sa-l elimini, sa-l schimbi.
Trebuie sa-i spui, pina moare! E angajament, nu e pierdere de timp. Aici e Paradisul, aici trebuie sa faci bine! Lumea vrea rau, rau, rau! Cum poti vrea rau si sa te astepti sa fie bine?
Ati fost idolul unei generatii, dar acolo un anonim, un flamind!
Dragul meu, am suferit groaznic. Am ajuns acolo si am descoperit lipsa de cultura a Vestului. Erau „proleti“ cei mai multi, nu aveai ce sa vorbesti cu ei.
Care era libertatea cea mai buna: cea deplina, a unui nimeni? Cea de lider de aici?
Greu de spus. Multi spuneau: mama, plec din tara, las’ ca creez eu! Aici nu pot! Si cind au ajuns acolo nu au spus niciodata nimic. N-au avut ce sa spuna. Pe de alta parte, plecarea noastra nu era un protest, faptul ca am intrat in filonul precrestin si am reusit sa fim moderni arata ca nu conteaza unde esti, conteaza sa reusesti. Sigur, colegii mei mi-au reprosat si de asta ne-am si risipit acolo. Si s-au intors dupa ani, zapaugi. Nicu, hai sa facem o chestie ce nu fac astia. ’Rati ai dracului! Hai la treaba! Si curind a cazut Zidul. Ne-am intors cintind ce cintam intotdeauna!
Care-i libertatea acceptabila?
Nu, nu exista asta. Asta e compromis! Cit timp ai complexe, nu vei fi liber niciodata. Multi colegi se umilesc ca sa cistige niste bani. La noi in Balcani asa e vorba: „Ala care cinta la ureche e tigan si ii mai dai si un picior in cur!“. Nu-mi place. Dar uite cum Lipan-Tandarica cinta la nu stiu ce paranghelii, Baniciu cu nu stiu ce sticleti! Ce se intimpla, de fapt? Adevarul e ca noi acum nu mai avem eficienta pe care o aveam pe vremea comunismului. Lumea nu crede. Eu am un Jaguar si doua motociclete si o casa in Spania. Pentru romani inseamna ca inot in bani. Dom’le, dar sint zile in care n-am bani sa iau o pita si sa pun benzina la masina. De aceea, nu pot sa le interzic celorlalti sa faca ce fac.
Va iubiti tara?
Da, exista o energie in tara asta, cum nu gasesti niciunde. N-ai nevoie nici de droguri, nici de nimic. Drogul e tara asta! E o chestie sfinta. Tara asta a mea nu este nici a comunismului, nici a capitalistilor astia.
Cum de n-ati murit?
Nu stiu. Am ramas si peste sub apa, prins acolo, ca scafandru. Mai, ai o viata si, cind stai intre alea patru scinduri, te gindesti: „Asta a fost tot?“.
Ma bucura cintecul Phoenix, dar cind va vad barbat masiv, cu barba, codita, insigne in piept, ma sperii.
Sint periculos? Inseamna ca nu cunosti destul povestea mea. Am fost un bataios. Mama mea m-a invatat ca pentru bine trebuie sa platesti orice pret si atunci pentru mine nu a existat decit alb sau negru. Mi-am riscat si viata
pentru asa-zisii mei frati si pentru libertate. Te-ai pus in calea mea? Ai incurcat-o. Imaginea de azi e legata de niste treceri in timp. In Germania eu eram singur cuc. M-au parasit ai mei. Dupa zece ani, Phoenixul a revenit. Or, in perioada asta am invatat de la nemti ce inseamna toti pentru unul si unul pentru toti. Si asta am invatat de la o gasca de motociclisti, cei mai duri posibili, din cele mai dure gasti din nordul Germaniei. Jumatate erau in puscarie si cind iesea jumatatea asta, intra cealalta. Dar nu erau rai, erau halucinati de libertate. Isi bateau joc de circulatie, de politisti. Bun, eu n-am mers pina la capat si i-am parasit.
Cind? Ce limita nu ati putut trece?
Presedintelui nostru i-am spus in 1987: „Pina aici!“. Il impuscasera pe unul in fata scenei. Era un festival de muzica. Il impuscasera si ala se scufunda incet, incet in noroiul din fata scenei. Ne batem cu ghioagele, dar gata.
De ce?
Una e sa te bucuri de un joc, de o utopie si alta e sa plateasca cineva pentru aceasta libertate.
Cum ati ajuns sa umblati cu motociclistii?
Nu stiu. Eram onorat ca ma adoptasera. Eram singur si flamind. Si m-au intrebat: „Nu vrei cu noi?“. „Fratilor, nu am bani de masina, daramite de motocicleta.“ Si imediat s-a auzit: „Eu am masina! Te duci si o iei!“. Am primit un Audi 100. Dupa o luna m-am rostogolit de pe un munte. Praf s-a facut masina. L-am sunat pe „fratele“ meu si i-am spus: „OK, nu mai platesc asigurarea!“, mi-a zis fratele motociclist.
Exista Dumnezeu?
Mai, cred ca exista o lege a unui echilibru, pe care noi in permanenta o provocam. Nu cred intr-un mos cu barba care sa-i inghita pe toti cacaciosii si pe toti mafiotii si sa dea picioare in fund celorlalti. Daca Dumnezeu exista asa, eu nu-l recunosc, dar, mai, asta este ceea ce se vede. Toti banditii se aranjeaza, saracii nu au ce minca.
Nu exista Dumnezeu?
Nu cred. Desi exista o gasca de ingeri in jurul meu cind merg cu motocicleta cu 250 pe ora. Si merg mereu asa. Cred ca toti merg in fata mea si spun: „Vine nebunul, vine nebunul!“. Am avut zeci de accidente. E a 26-a masina, e a patra motocicleta si nu am vindut nimic. Exista niste energii
pe undeva, care se compenseaza. Eu nu fac rau. A, ca-l cert pe prost sau pe rau, asta e bine. Toleranta e boala, vrei sa ajuti lumea? Elimina prostul sau raul! Sau schimba-l!
E pierdere de timp sa-l elimini, sa-l schimbi.
Trebuie sa-i spui, pina moare! E angajament, nu e pierdere de timp. Aici e Paradisul, aici trebuie sa faci bine! Lumea vrea rau, rau, rau! Cum poti vrea rau si sa te astepti sa fie bine?
Ati fost idolul unei generatii, dar acolo un anonim, un flamind!
Dragul meu, am suferit groaznic. Am ajuns acolo si am descoperit lipsa de cultura a Vestului. Erau „proleti“ cei mai multi, nu aveai ce sa vorbesti cu ei.
Care era libertatea cea mai buna: cea deplina, a unui nimeni? Cea de lider de aici?
Greu de spus. Multi spuneau: mama, plec din tara, las’ ca creez eu! Aici nu pot! Si cind au ajuns acolo nu au spus niciodata nimic. N-au avut ce sa spuna. Pe de alta parte, plecarea noastra nu era un protest, faptul ca am intrat in filonul precrestin si am reusit sa fim moderni arata ca nu conteaza unde esti, conteaza sa reusesti. Sigur, colegii mei mi-au reprosat si de asta ne-am si risipit acolo. Si s-au intors dupa ani, zapaugi. Nicu, hai sa facem o chestie ce nu fac astia. ’Rati ai dracului! Hai la treaba! Si curind a cazut Zidul. Ne-am intors cintind ce cintam intotdeauna!
Care-i libertatea acceptabila?
Nu, nu exista asta. Asta e compromis! Cit timp ai complexe, nu vei fi liber niciodata. Multi colegi se umilesc ca sa cistige niste bani. La noi in Balcani asa e vorba: „Ala care cinta la ureche e tigan si ii mai dai si un picior in cur!“. Nu-mi place. Dar uite cum Lipan-Tandarica cinta la nu stiu ce paranghelii, Baniciu cu nu stiu ce sticleti! Ce se intimpla, de fapt? Adevarul e ca noi acum nu mai avem eficienta pe care o aveam pe vremea comunismului. Lumea nu crede. Eu am un Jaguar si doua motociclete si o casa in Spania. Pentru romani inseamna ca inot in bani. Dom’le, dar sint zile in care n-am bani sa iau o pita si sa pun benzina la masina. De aceea, nu pot sa le interzic celorlalti sa faca ce fac.
Va iubiti tara?
Da, exista o energie in tara asta, cum nu gasesti niciunde. N-ai nevoie nici de droguri, nici de nimic. Drogul e tara asta! E o chestie sfinta. Tara asta a mea nu este nici a comunismului, nici a capitalistilor astia.
Cum de n-ati murit?
Nu stiu. Am ramas si peste sub apa, prins acolo, ca scafandru. Mai, ai o viata si, cind stai intre alea patru scinduri, te gindesti: „Asta a fost tot?“.
Pneumologul Florin Mihaltan spune ca, din pacate, foarte putini romani sanatosi vin la cabinetele antifumat.
Este medicul care a deschis pentru prima data in Romania un cabinet de consiliere antifumat, in 1994, si un altul de somnologie, doi ani mai tarziu. Pneumologul Florin Mihaltan, medic
primar la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” din Bucuresti, isi doreste sa-i convinga pe romani sa renunte la fumat, sa-si trateze sforaitul si tulburarile somnului, dar si ca Romania sa nu mai fie campioana Europei la tuberculoza. Reclamele la tigari permise imediat dupa 1989 au facut ca numarul fumatorilor din Romania sa creasca alarmant. In acest moment in jur de sase milioane de romani au ajuns dependenti de nicotina.
EVZ: Studii recente au aratat ca 24% dintre romani doresc sa renunte la fumat. Cati actioneaza in acest sens?
Florin Mihaltan: Foarte putini oameni sanatosi vin la cabinet special ca sa se lase de fumat. 85% din consultatiile pe care le dau sunt pentru oameni deja bolnavi. Cei mai multi romani se lasa de fumat numai cand se imbolnavesc. Am incercat un experiment in colaborare cu mai multe cabinete private: am trimis scrisori de incurajare pentru renuntarea la tutun catre 15.000 de fumatori, care au venituri de peste 500 de euro. Doar 35 au venit sa ceara sfaturi antifumat.
Tot statisticile indica faptul ca 30% din populatia Romaniei este fumatoare. Cum va explicati acest lucru?
Dupa 1989 s-a facut foarte multa reclama la tigari. Asa s-a dezvoltat tendinta de a copia stilul american, iar fumatul a fost prezentat ca un obicei fara riscuri. Mult timp nu au existat nici contra-mesaje, nici masuri punitive pentru cei care fumeaza in spatii care nu sunt destinate lor.
In ultimele trei saptamani am asistat la un val de pneumonii si viroze, iar cele mai multe decese au aparut ca urmare a complicatiilor respiratorii. Ce se intampla?
Si in alti ani au fost probleme, dar niciodata ca acum. Cu siguranta ca si fluctuatiile de temperatura au contribuit la aceasta situatie, fiindca germenii au devenit agresivi, dar si pacientii nostri s-au invatat prost: vin cand febra nu mai cedeaza si iau antibiotice fara reteta. E rau si pentru ei, si pentru spitale deoarece cheltuielile sunt mult mai mari atunci cand se ajunge la complicatii. Tratamentul
trebuie facut cu medicamente
mult mai scumpe.
Acum cativa ani, Romania se numara printre tarile cu cei mai multi bolnavi de tuberculoza din Europa, o boala a mizeriei si a saraciei. Am mai evoluat?
Sunt in continuare multe cazuri, 100 de bolnavi la 100.000 de locuitori, dar de doi ani aceasta afectiune este in scadere. Nu vom putea sa eradicam boala, dar tratamentele moderne ne vor ajuta sa ne apropiem de tarile din vestul Europei, unde proportia celor afectati de tuberculoza nu depaseste 10%-15%. Pe langa tratamente, trebuie rezolvata problema oamenilor strazii, o sursa importanta de infectie. Sa nu uitam ca tuberculoza poate fi luata foarte simplu si din autobuz. In plus, nu este doar o boala a mizeriei, ci si una a stresului. Cei anxiosi, cu un organism
slabit, contracteaza mai usor aceasta boala.
Pe scurt despre...
Sistemul de sanatate
din Romania: are nevoie de o delimitare mai clara intre asigurarile de sanatate de stat si cele private
Pacientul roman: nu intelege ca trebuie sa-si respecte tratamentele
Medicul roman: greseste ca nu le explica pacientilor avantajele unui tratament corect
Taxa pe viciu: macar o parte din bani ar trebui directionati catre dezvoltarea cabinetelor antifumat si catre sprijinirea medicamentelor contra tutunului.
CV
Florin Mihaltan
Data nasterii: 26.10.1954, Sibiu
Stare civila: casatorit
Studii: Facultatea de Medicina „Carol Davila” din Bucuresti
Stagii in strainatate: Pitie-Salpetriere Hospital, Boisguillaume Hospital si Croix Rousse Hospital, Franta (specializare in somnologie si crioterapie); Ruhrlandklinik, Germania (specializare in servicii de chirurgie); Innsbruck, Austria (supravegherea pacientilor cu transplant pulmonar);
Activitate stiintifica: autor a peste 500 de lucrari publicate in reviste de specialitate.
Este medicul care a deschis pentru prima data in Romania un cabinet de consiliere antifumat, in 1994, si un altul de somnologie, doi ani mai tarziu. Pneumologul Florin Mihaltan, medic
primar la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” din Bucuresti, isi doreste sa-i convinga pe romani sa renunte la fumat, sa-si trateze sforaitul si tulburarile somnului, dar si ca Romania sa nu mai fie campioana Europei la tuberculoza. Reclamele la tigari permise imediat dupa 1989 au facut ca numarul fumatorilor din Romania sa creasca alarmant. In acest moment in jur de sase milioane de romani au ajuns dependenti de nicotina.
EVZ: Studii recente au aratat ca 24% dintre romani doresc sa renunte la fumat. Cati actioneaza in acest sens?
Florin Mihaltan: Foarte putini oameni sanatosi vin la cabinet special ca sa se lase de fumat. 85% din consultatiile pe care le dau sunt pentru oameni deja bolnavi. Cei mai multi romani se lasa de fumat numai cand se imbolnavesc. Am incercat un experiment in colaborare cu mai multe cabinete private: am trimis scrisori de incurajare pentru renuntarea la tutun catre 15.000 de fumatori, care au venituri de peste 500 de euro. Doar 35 au venit sa ceara sfaturi antifumat.
Tot statisticile indica faptul ca 30% din populatia Romaniei este fumatoare. Cum va explicati acest lucru?
Dupa 1989 s-a facut foarte multa reclama la tigari. Asa s-a dezvoltat tendinta de a copia stilul american, iar fumatul a fost prezentat ca un obicei fara riscuri. Mult timp nu au existat nici contra-mesaje, nici masuri punitive pentru cei care fumeaza in spatii care nu sunt destinate lor.
In ultimele trei saptamani am asistat la un val de pneumonii si viroze, iar cele mai multe decese au aparut ca urmare a complicatiilor respiratorii. Ce se intampla?
Si in alti ani au fost probleme, dar niciodata ca acum. Cu siguranta ca si fluctuatiile de temperatura au contribuit la aceasta situatie, fiindca germenii au devenit agresivi, dar si pacientii nostri s-au invatat prost: vin cand febra nu mai cedeaza si iau antibiotice fara reteta. E rau si pentru ei, si pentru spitale deoarece cheltuielile sunt mult mai mari atunci cand se ajunge la complicatii. Tratamentul
trebuie facut cu medicamente
mult mai scumpe.
Acum cativa ani, Romania se numara printre tarile cu cei mai multi bolnavi de tuberculoza din Europa, o boala a mizeriei si a saraciei. Am mai evoluat?
Sunt in continuare multe cazuri, 100 de bolnavi la 100.000 de locuitori, dar de doi ani aceasta afectiune este in scadere. Nu vom putea sa eradicam boala, dar tratamentele moderne ne vor ajuta sa ne apropiem de tarile din vestul Europei, unde proportia celor afectati de tuberculoza nu depaseste 10%-15%. Pe langa tratamente, trebuie rezolvata problema oamenilor strazii, o sursa importanta de infectie. Sa nu uitam ca tuberculoza poate fi luata foarte simplu si din autobuz. In plus, nu este doar o boala a mizeriei, ci si una a stresului. Cei anxiosi, cu un organism
slabit, contracteaza mai usor aceasta boala.
Pe scurt despre...
Sistemul de sanatate
din Romania: are nevoie de o delimitare mai clara intre asigurarile de sanatate de stat si cele private
Pacientul roman: nu intelege ca trebuie sa-si respecte tratamentele
Medicul roman: greseste ca nu le explica pacientilor avantajele unui tratament corect
Taxa pe viciu: macar o parte din bani ar trebui directionati catre dezvoltarea cabinetelor antifumat si catre sprijinirea medicamentelor contra tutunului.
CV
Florin Mihaltan
Data nasterii: 26.10.1954, Sibiu
Stare civila: casatorit
Studii: Facultatea de Medicina „Carol Davila” din Bucuresti
Stagii in strainatate: Pitie-Salpetriere Hospital, Boisguillaume Hospital si Croix Rousse Hospital, Franta (specializare in somnologie si crioterapie); Ruhrlandklinik, Germania (specializare in servicii de chirurgie); Innsbruck, Austria (supravegherea pacientilor cu transplant pulmonar);
Activitate stiintifica: autor a peste 500 de lucrari publicate in reviste de specialitate.
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a publicat pe site-ul oficial, proiectul de norma privind autorizarea fondului de pensii administrate privat (pilonul II). Actul normativ reglementeaza procedurile, conditiile de autorizare si documentele care trebuie prezentate CSSPP in vederea autorizarii unui sistem de pensii administrate privat. Potrivit acestui act normativ, membrii fondatori, in numar de cel putin cinci, vor trebui sa indeplineasca conditiile necesare pentru a fi participant. Acestia trebuie sa fie angajati cu varsta pana in 35 de ani (participare obligatorie) sau intre 36 si 45 de ani (participare optionala) si sa fie platitori de contributii la sistemul public de pensii. Fondurile de pensii administrate privat pot functiona pe teritoriul Romaniei numai pe baza autorizatiei emise de Comisie. De asemenea, fondatorii vor semna un contract de administrare
cu un administrator de fonduri de pensii administrate privat.
cu un administrator de fonduri de pensii administrate privat.
Taranii trebuie sa construiasca podete pentru a trece cu animalul peste ape, întrucât traversarea animalelor prin apa prezinta risc pentru acestea, dar si o posibila sursa de poluare a apelor din cauza dejectiilor, potrivit Codului de bune practici în ferme, care a intrat în vigoare în ianuarie. Astfel, fermierii sunt obligati sa se ocupe de orice detaliu privind confortul animalului sau calitatea solului si sa remedieze în cel mai scurt timp orice posibila problema, pentru a deveni europeni. Construirea podetelor nu este, insa, asa simpla. Taranul trebuie sa contacteze institutele de specialitate pentru proiectare, dar si pentru obtinerea avizelor necesare. Potrivit NewsIn, nici in cazul in care ocoleste apa, fermierul nu este scutit de probleme. El trebuie sa urmareasca cu atentie daca deplasarea pe drumuri
nu dauneaza în vreun fel animalelor. Problemele sunt chiar mai numeroase în cazul vacilor care trebuie sa parcurga distante mari pentru a fi mulse, se mai arata in codul de bune practici agricole. Totodata, fermierul va stabili zonele de trecere pentru animale si le va amenaja cu piatra de cariera bine macinata sau cu material lemnos.
Aleile din curtea taranilor nu se mai asfalteaza
Pe de alta parte, satenii trebuie sa evite, de acum inainte, sa asfalteze aleile si potecile din curte si sa opteze pentru pietruirea acestora, in vederea asigurarii unui cadru ambiental placut si propice din punct de vedere ecologic, se mai arata in Codul de bune practici în ferme, care a intrat în vigoare din 10 ianuarie. Potrivit documentului citat, „gospodaria individuala, curtea si livada constituie un sistem unitar care, la rândul sau, face parte dintr-un sistem natural
mai extins si mai complex“. Prin urmare, se pot realiza conditii corespunzatoare pentru viata
micilor mamifere, a reptilelor, pasarilor si insectelor în prezenta activitatii umane, cu ajutorul unor masuri simple, pe care oricare fermier le poate aplica. Un exemplu este acela ca locuitorii de la sate ar trebui sa-si acopere peretii exteriori ai casei si ai cladirilor auxiliare cu plante
urcatoare. De asemenea, sa cultive in curte pomi fructiferi, legume diverse si plante decorative traditionale specifice zonei.
nu dauneaza în vreun fel animalelor. Problemele sunt chiar mai numeroase în cazul vacilor care trebuie sa parcurga distante mari pentru a fi mulse, se mai arata in codul de bune practici agricole. Totodata, fermierul va stabili zonele de trecere pentru animale si le va amenaja cu piatra de cariera bine macinata sau cu material lemnos.
Aleile din curtea taranilor nu se mai asfalteaza
Pe de alta parte, satenii trebuie sa evite, de acum inainte, sa asfalteze aleile si potecile din curte si sa opteze pentru pietruirea acestora, in vederea asigurarii unui cadru ambiental placut si propice din punct de vedere ecologic, se mai arata in Codul de bune practici în ferme, care a intrat în vigoare din 10 ianuarie. Potrivit documentului citat, „gospodaria individuala, curtea si livada constituie un sistem unitar care, la rândul sau, face parte dintr-un sistem natural
mai extins si mai complex“. Prin urmare, se pot realiza conditii corespunzatoare pentru viata
micilor mamifere, a reptilelor, pasarilor si insectelor în prezenta activitatii umane, cu ajutorul unor masuri simple, pe care oricare fermier le poate aplica. Un exemplu este acela ca locuitorii de la sate ar trebui sa-si acopere peretii exteriori ai casei si ai cladirilor auxiliare cu plante
urcatoare. De asemenea, sa cultive in curte pomi fructiferi, legume diverse si plante decorative traditionale specifice zonei.
Miliardarul Richard Branson doreşte să lanseze un proiect medical inedit: o bancă de sânge în care păriinţii să poată să stocheze sânge, care să conţină celule provenite din cordonul ombilical al copiilor lor.
Într-un interviu acordat BBC, patronul companiei Virgin şi-a exprimat speranţa că va reuşi să strângă 300.000 de astfel de eşantioane de sânge.
Depozitarea sângelui ar echivala cu o asigurare biologică împotriva unor maladii
grave, care pot să afecteze copilul. Părinţii care ar dori să depoziteze sângele copiilor lor ar trebui să plătească 1.500 de lire (2.270 euro), mostra de sânge fiind menţinută timp de 20 de ani, conform proiectului lui Branson.
De regulă, după naşterea unui copil, cordonul ombilical este distrus. Din sângele aflat în cordon se pot extrage celule, care menţinute la temeraturi scăzute, pot fi folosite la regenerarea anumitor ţesuturi afectate de leucemie, de exemplu. Această metodă are avantajul, că organismul
bolnavului acceptă foarte uşor noul ţesut, fiind vorba de celule din propriul organism.
Într-un interviu acordat BBC, patronul companiei Virgin şi-a exprimat speranţa că va reuşi să strângă 300.000 de astfel de eşantioane de sânge.
Depozitarea sângelui ar echivala cu o asigurare biologică împotriva unor maladii
grave, care pot să afecteze copilul. Părinţii care ar dori să depoziteze sângele copiilor lor ar trebui să plătească 1.500 de lire (2.270 euro), mostra de sânge fiind menţinută timp de 20 de ani, conform proiectului lui Branson.
De regulă, după naşterea unui copil, cordonul ombilical este distrus. Din sângele aflat în cordon se pot extrage celule, care menţinute la temeraturi scăzute, pot fi folosite la regenerarea anumitor ţesuturi afectate de leucemie, de exemplu. Această metodă are avantajul, că organismul
bolnavului acceptă foarte uşor noul ţesut, fiind vorba de celule din propriul organism.
Nu este o tema peste care sa trecem cu usurinta, dimpotriva as spune. Cred ca aceasta teama, a migratiei creierelor romanesti, ar trebui sa faca obiectul unui punct separat in cadrul strategiei postaderare a Romaniei, invocand o dubla necesitate de maximizare a sprijinului pentru accesul romanilor in institutele straine de invatamant superior si valorificarea in tara a pregatirii obtinute in universitatile straine”, spune consilierul Vass, din al carei studiu va vom prezenta cele mai importante date.
Prea putini absolventi cu studii superioare
Daca ne raportam la Uniunea Europeana sau Statele Unite ale Americii, categoric ca avem prea putini absolventi cu studii superioare. Este vorba de doua cauze mai vechi, anume suma alocata pentru un student din Produsul
Intern Brut, care este mult mai mica fata de cat ar fi nevoie, precum si calitatea scazuta a actului educational, Romania neavand nici o universitate clasata in top 500. Celor doua cauze i s-a adaugat, odata cu integrarea tarii noastre in UE, si riscul cresterii studentilor romani performanti care migreaza catre sistemele occidentale de educatie si, la final, nu se mai intorc acasa. Teama de a pleca elita nu este insa una care a aparut imediat dupa aderare, ci s-a accentuat cu fiecare an. Cu atat mai mult acum riscul este mai mare, avand in vedere ca aderarea ne-a adus conditii similare cu cetatenii celorlalte state membre ale UE privind accesul la educatie. Cu toate acestea, romanii inca nu se inghesuie sa studieze in strainatate, iar cei care o fac nu prea se mai intorc. Potrivit previziunilor Bancii Mondiale, abia 12% dintre romanii care se intorc din strainatate vin cu o diploma universitara, fiind cu mult in urma altor tari est-europene.
SUA, in topul atragerii elitelor
Datele statistice arata clar ca in privinta creierelor, deci a atragerii acestora, vorbim doar de zece tari la nivelul intregii lumi, pentru ca acestea capteaza peste 75% din varfuri. Categoric, Statele Unite ale Americii continua sa ocupe prima pozitie (22% din studentii internationali pe care ii gazduieste), desi inregistreaza o usoara tendinta de reducere fata de anii anteriori. Pe urmatoarele doua pozitii se situeaza Marea Britanie (11%) si Germania (10%). Urmeaza Franta (9%), Australia, Canada, Japonia (fiecare cu cate 4-6%), Federatia Rusa, Belgia si Spania (cu cate 1-3%). Faptul ca SUA ocupa prima pozitie nu trebuie sa surprinda, avand in vedere ca 17 universitati americane domina categoric topul Shanghai, fiind in primele 20 clasate, deci cele mai bune universitati din lume.
Investitiile, cheia succesului
Diferentele de standarde calitative au ca prima cauza investitiile, deci cat se aloca pentru a putea apoi cere. Fara a mai aminti de tara noastra, care stim ca are probleme cu alocatia bugetara pentru educatie, este totusi bine sa privim spre cele care au constientizat ca invatamantul este o investitie pe termen lung. Practic, daca se doresc rezultate, in prima etapa trebuie alocate fonduri importante, publice sau private, in functie de strategia tarii. De exemplu, in Coreea de Sud, SUA sau Japonia fondurile private le depasesc pe cele publice, in timp ce in Austria, Germania, Danemarca sau Norvegia este exect invers, ponderea acestora fiind de-a dreptul minora.
2% dintre studentii europeni, la facultate in alta tara europeana
Libera circulatie in spatiul Uniunii Europene se simte tot mai mult si in numarul tinerilor care studiaza intr-o alta tara europeana decat cea careia-i apartine. Potrivit estimarilor EUROSTAT, numarul tinerilor care studiaza intr-o alta tara europeana creste anual cu aproximativ 5%. Cu toata dinamica inregistrata, nu s-a putut depasi viteza cresterii numarului de studenti, in final vorbind doar de 2% din totalul studentilor care studiaza in alta tara europeana. Din punctul de vedere al nationalitatii studentilor, categoric ca pe primul loc, deci cei mai multi care au ales sa studieze in alta tara, sunt cipriotii si luxemburghezii, avand in vedere oferta redusa de la ei din tara. Alte date arata ca peste 10% dintre studentii maltezi au fost la facultate intr-o tara europeana, fiind urmati de greci, irlandezi, slovaci si bulgari, clar mai mobili decat restul natiilor europene (6-8%). La polul opus al dorintei de a merge la studii in strainatate se situeaza polonezii si englezii. Evident, nici romanii nu se ingramadesc sa studieze in afara. Daca acum zece ani eram clar peste bulgari, acum abia ajungem la 80% din fluxul vecinilor. Datele sunt valabile si atunci cand vorbim de numarul studentilor straini care vin la studii la noi sau la bulgari. Si aici, vecinii ne-au luat-o inainte, Bulgaria avand cu aproximativ 1.500 de studenti straini mai multi decat avem noi la universitatile din toata tara.
Cehia si Ungaria se aliniaza la importul de inteligenta
Daca vorbim de calitatea invatamantului superior, trebuie sa amintim ca Cehia si Ungaria incep sa fie tot mai performante, ceea ce se vede si in numarul de studenti straini pe care reusesc sa-i atraga. Astfel, universitatile din Cehia atrag anual 15.000 de studenti straini, iar cele din Ungaria - 13.000, ceea ce inseamna ca unul din 100 de studenti internationali alege o universitate din cele doua tari. Daca se face raportarea doar la mobilitatea studentilor europeni, atunci rezultatele sunt si mai bune, anume peste patru studenti la o suta. Ceea ce inseamna ca cele doua tari importa mai multa inteligenta decat exporta. Ca atractie universitara in zona, urmeaza Bulgaria si Polonia. Atractia nu este intamplatoare, ci este bazata pe faptul ca in clasamentul Shanghai al celor mai performante 500 de universitati din lume exista si din tarile respective, Romania fiind inca exclusa din respectivul top.
Universitatile romanesti, aproape invizibile
Desi mare parte din lumea academica romaneasca nu agreeaza topul Shanghai, fiind in dezacord vizavi de metodologia folosita, totusi nu se poate trece cu vederea peste evidente. Practic, nu se pot nesocoti urmatorii indicatori: • prea putini absolventi romani de studii superioare – unul din zece romani de peste 25 de ani, deci la jumatate din nivelul european si o treime fata de SUA • prea putini tineri romani care pleaca intr-o universitate straina – putin peste 1 la mie din romani, ceea ce inseamna de trei ori mai putin comparativ cu Bulgaria • numarul foarte redus de straini care vin la studii in Romania - 1.600 din tarile UE (fara ultimele doua admise), aproximativ 4.500 din Republica Moldova, majoritatea cu burse oferite de statul roman, si in jur de 3.400 din Israel, Tunisia, Grecia, Ucraina, India, Serbia si Muntenegru, Albania sau Bulgaria.
Ghidul studentului, inexistent
Daca in materie de informatii privind ofertele de studii in strainatate sa spunem ca autoritatile mai “misca”, in privinta celor care se refera la descrierea in detaliu a diverselor sisteme de educatie europene - un mare zero. De altfel, Ministerul Educatiei si Cercetarii nu are nici acum o baza de date reala si actualizata la zi privind ofertele de studii in strainatate, taxe de studii, costuri, cazare, cadrul legal etc. Practic, nu exista un ghid care sa-i ajute pe tinerii romani sa afle de acasa cum este in strainatate, ce conditii trebuie sa indeplineasca, nivelul taxelor de studii, cazarea, cadrul legal si alte informatii utile aplicantilor.
Uitati de toti
Si daca tinerii romani au reusit sa plece la studii in strainatate, este ca si cum ar fi emigrat. Pe nimeni in tara, excluzand familia si cativa prieteni, nu mai intereseaza soarta lor.
“De pilda, de ce nu suntem in stare sa avem o casa a studentilor romani in Cité universitaire si in toate celelalte centre universitare de interes? Noroc cu Iorga, care a cumparat casele in care se afla acum Academia di Romania di Roma si Institutul de Studii Umaniste din Venetia. În rest, te cuprinde amarul la gandul ca studentul roman bursier devine, de obicei, o particula din teoria haosului, fara un cadru de sprijin institutionalizat.
Nu intereseaza pe nimeni ce se intampla cu absolventii romani cu diplome universitare si postuniversitare de prestigiu. Cati dintre cei 23.000 de studenti romani in strainatate se intorc in tara? Cui ii pasa de evidenta cantitativa si calitativa a specializarilor acestora si a gradului de valorizare a acestor talente? Apeleaza cineva la acesti tineri? Nu pot sa nu ma gandesc la cele 40 la suta din posturi neocupate in invatamantul superior, pe care le pansam cu tinerii doctoranzi la zi - dar pe care nu ii platim, ci preferam rotatia lor - sau prin cumulul agresiv de ore.
În definitiv, eliminarea slabiciunilor sistemului educational romanesc cand vine vorba de atragerea absolventilor romani din strainatate ar trebui sa inceapa cu monitorizarea lor. Estimarile mele au la baza date statistice oferite de OECD pentru mobilitatea studentilor internationali si de EUROSTAT pentru spatiul european, pentru ca nici MEdC si nici Institutul National de Statistica nu ne pot oferi informatii precise. Ce sa mai vorbim despre distributia lor tematica sau pe niveluri de pregatire. Dar ne plangem fara incetare de exodul creierelor. Ne plangem necontenit de lipsa acuta a profesionistilor in varii domenii. În realitate insa ii ignoram cu obstinenta si suficienta tocmai pe cei care ar putea face diferenta”, a conchis dna Vass.
Prea putini absolventi cu studii superioare
Daca ne raportam la Uniunea Europeana sau Statele Unite ale Americii, categoric ca avem prea putini absolventi cu studii superioare. Este vorba de doua cauze mai vechi, anume suma alocata pentru un student din Produsul
Intern Brut, care este mult mai mica fata de cat ar fi nevoie, precum si calitatea scazuta a actului educational, Romania neavand nici o universitate clasata in top 500. Celor doua cauze i s-a adaugat, odata cu integrarea tarii noastre in UE, si riscul cresterii studentilor romani performanti care migreaza catre sistemele occidentale de educatie si, la final, nu se mai intorc acasa. Teama de a pleca elita nu este insa una care a aparut imediat dupa aderare, ci s-a accentuat cu fiecare an. Cu atat mai mult acum riscul este mai mare, avand in vedere ca aderarea ne-a adus conditii similare cu cetatenii celorlalte state membre ale UE privind accesul la educatie. Cu toate acestea, romanii inca nu se inghesuie sa studieze in strainatate, iar cei care o fac nu prea se mai intorc. Potrivit previziunilor Bancii Mondiale, abia 12% dintre romanii care se intorc din strainatate vin cu o diploma universitara, fiind cu mult in urma altor tari est-europene.
SUA, in topul atragerii elitelor
Datele statistice arata clar ca in privinta creierelor, deci a atragerii acestora, vorbim doar de zece tari la nivelul intregii lumi, pentru ca acestea capteaza peste 75% din varfuri. Categoric, Statele Unite ale Americii continua sa ocupe prima pozitie (22% din studentii internationali pe care ii gazduieste), desi inregistreaza o usoara tendinta de reducere fata de anii anteriori. Pe urmatoarele doua pozitii se situeaza Marea Britanie (11%) si Germania (10%). Urmeaza Franta (9%), Australia, Canada, Japonia (fiecare cu cate 4-6%), Federatia Rusa, Belgia si Spania (cu cate 1-3%). Faptul ca SUA ocupa prima pozitie nu trebuie sa surprinda, avand in vedere ca 17 universitati americane domina categoric topul Shanghai, fiind in primele 20 clasate, deci cele mai bune universitati din lume.
Investitiile, cheia succesului
Diferentele de standarde calitative au ca prima cauza investitiile, deci cat se aloca pentru a putea apoi cere. Fara a mai aminti de tara noastra, care stim ca are probleme cu alocatia bugetara pentru educatie, este totusi bine sa privim spre cele care au constientizat ca invatamantul este o investitie pe termen lung. Practic, daca se doresc rezultate, in prima etapa trebuie alocate fonduri importante, publice sau private, in functie de strategia tarii. De exemplu, in Coreea de Sud, SUA sau Japonia fondurile private le depasesc pe cele publice, in timp ce in Austria, Germania, Danemarca sau Norvegia este exect invers, ponderea acestora fiind de-a dreptul minora.
2% dintre studentii europeni, la facultate in alta tara europeana
Libera circulatie in spatiul Uniunii Europene se simte tot mai mult si in numarul tinerilor care studiaza intr-o alta tara europeana decat cea careia-i apartine. Potrivit estimarilor EUROSTAT, numarul tinerilor care studiaza intr-o alta tara europeana creste anual cu aproximativ 5%. Cu toata dinamica inregistrata, nu s-a putut depasi viteza cresterii numarului de studenti, in final vorbind doar de 2% din totalul studentilor care studiaza in alta tara europeana. Din punctul de vedere al nationalitatii studentilor, categoric ca pe primul loc, deci cei mai multi care au ales sa studieze in alta tara, sunt cipriotii si luxemburghezii, avand in vedere oferta redusa de la ei din tara. Alte date arata ca peste 10% dintre studentii maltezi au fost la facultate intr-o tara europeana, fiind urmati de greci, irlandezi, slovaci si bulgari, clar mai mobili decat restul natiilor europene (6-8%). La polul opus al dorintei de a merge la studii in strainatate se situeaza polonezii si englezii. Evident, nici romanii nu se ingramadesc sa studieze in afara. Daca acum zece ani eram clar peste bulgari, acum abia ajungem la 80% din fluxul vecinilor. Datele sunt valabile si atunci cand vorbim de numarul studentilor straini care vin la studii la noi sau la bulgari. Si aici, vecinii ne-au luat-o inainte, Bulgaria avand cu aproximativ 1.500 de studenti straini mai multi decat avem noi la universitatile din toata tara.
Cehia si Ungaria se aliniaza la importul de inteligenta
Daca vorbim de calitatea invatamantului superior, trebuie sa amintim ca Cehia si Ungaria incep sa fie tot mai performante, ceea ce se vede si in numarul de studenti straini pe care reusesc sa-i atraga. Astfel, universitatile din Cehia atrag anual 15.000 de studenti straini, iar cele din Ungaria - 13.000, ceea ce inseamna ca unul din 100 de studenti internationali alege o universitate din cele doua tari. Daca se face raportarea doar la mobilitatea studentilor europeni, atunci rezultatele sunt si mai bune, anume peste patru studenti la o suta. Ceea ce inseamna ca cele doua tari importa mai multa inteligenta decat exporta. Ca atractie universitara in zona, urmeaza Bulgaria si Polonia. Atractia nu este intamplatoare, ci este bazata pe faptul ca in clasamentul Shanghai al celor mai performante 500 de universitati din lume exista si din tarile respective, Romania fiind inca exclusa din respectivul top.
Universitatile romanesti, aproape invizibile
Desi mare parte din lumea academica romaneasca nu agreeaza topul Shanghai, fiind in dezacord vizavi de metodologia folosita, totusi nu se poate trece cu vederea peste evidente. Practic, nu se pot nesocoti urmatorii indicatori: • prea putini absolventi romani de studii superioare – unul din zece romani de peste 25 de ani, deci la jumatate din nivelul european si o treime fata de SUA • prea putini tineri romani care pleaca intr-o universitate straina – putin peste 1 la mie din romani, ceea ce inseamna de trei ori mai putin comparativ cu Bulgaria • numarul foarte redus de straini care vin la studii in Romania - 1.600 din tarile UE (fara ultimele doua admise), aproximativ 4.500 din Republica Moldova, majoritatea cu burse oferite de statul roman, si in jur de 3.400 din Israel, Tunisia, Grecia, Ucraina, India, Serbia si Muntenegru, Albania sau Bulgaria.
Ghidul studentului, inexistent
Daca in materie de informatii privind ofertele de studii in strainatate sa spunem ca autoritatile mai “misca”, in privinta celor care se refera la descrierea in detaliu a diverselor sisteme de educatie europene - un mare zero. De altfel, Ministerul Educatiei si Cercetarii nu are nici acum o baza de date reala si actualizata la zi privind ofertele de studii in strainatate, taxe de studii, costuri, cazare, cadrul legal etc. Practic, nu exista un ghid care sa-i ajute pe tinerii romani sa afle de acasa cum este in strainatate, ce conditii trebuie sa indeplineasca, nivelul taxelor de studii, cazarea, cadrul legal si alte informatii utile aplicantilor.
Uitati de toti
Si daca tinerii romani au reusit sa plece la studii in strainatate, este ca si cum ar fi emigrat. Pe nimeni in tara, excluzand familia si cativa prieteni, nu mai intereseaza soarta lor.
“De pilda, de ce nu suntem in stare sa avem o casa a studentilor romani in Cité universitaire si in toate celelalte centre universitare de interes? Noroc cu Iorga, care a cumparat casele in care se afla acum Academia di Romania di Roma si Institutul de Studii Umaniste din Venetia. În rest, te cuprinde amarul la gandul ca studentul roman bursier devine, de obicei, o particula din teoria haosului, fara un cadru de sprijin institutionalizat.
Nu intereseaza pe nimeni ce se intampla cu absolventii romani cu diplome universitare si postuniversitare de prestigiu. Cati dintre cei 23.000 de studenti romani in strainatate se intorc in tara? Cui ii pasa de evidenta cantitativa si calitativa a specializarilor acestora si a gradului de valorizare a acestor talente? Apeleaza cineva la acesti tineri? Nu pot sa nu ma gandesc la cele 40 la suta din posturi neocupate in invatamantul superior, pe care le pansam cu tinerii doctoranzi la zi - dar pe care nu ii platim, ci preferam rotatia lor - sau prin cumulul agresiv de ore.
În definitiv, eliminarea slabiciunilor sistemului educational romanesc cand vine vorba de atragerea absolventilor romani din strainatate ar trebui sa inceapa cu monitorizarea lor. Estimarile mele au la baza date statistice oferite de OECD pentru mobilitatea studentilor internationali si de EUROSTAT pentru spatiul european, pentru ca nici MEdC si nici Institutul National de Statistica nu ne pot oferi informatii precise. Ce sa mai vorbim despre distributia lor tematica sau pe niveluri de pregatire. Dar ne plangem fara incetare de exodul creierelor. Ne plangem necontenit de lipsa acuta a profesionistilor in varii domenii. În realitate insa ii ignoram cu obstinenta si suficienta tocmai pe cei care ar putea face diferenta”, a conchis dna Vass.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
