Râşnov şi Bucegi vor fi primele destinaţii turistice româneşti promovate cu finanţare europeană, în baza unor contracte care vor fi semnate astăzi de ministrul Turismului, Elena Udrea, şi primarul oraşului Râşnov, Ioan Veştea. Fiecare din cele două proiecte are o valoare de un milion de lei.
Cele două contracte sunt primele dintr-o serie de 19, care urmează să fie semnate în perioada imediat următoare.
Autobuzul descoperit are mare succes în rândul turiştilor din Braşov. Dacă nu mai prindeţi loc la Roma, Londra, Barcelona sau Paris, încercaţi la Braşov.
După doi ani de muncă birocratică, autobuzul a primit în sfârşit licenţa de traseu. Turiştilor nu le-a venit să creadă când l-au văzut.
Plecarea se face de pe aleea de sub Tâmpa, unde se pot admira zidul vechi al cetăţii, iar la doar câţiva zeci de metri Bastionul Ţesătorilor. Prima oprire se face la Biserica Sf. Bartolomeu, apoi autobuzul urcând la Belvedere, pe drumul de Poiana Braşov, de unde se poate admira Braşovul, în toată splendoarea lui.
Conform autorităţilor locale autobuzul are un traseu bine stabilit. Plecările se fac zilnic la orele 11, 13, şi 15, iar biletul costa
5 lei.
După doi ani de muncă birocratică, autobuzul a primit în sfârşit licenţa de traseu. Turiştilor nu le-a venit să creadă când l-au văzut.
Plecarea se face de pe aleea de sub Tâmpa, unde se pot admira zidul vechi al cetăţii, iar la doar câţiva zeci de metri Bastionul Ţesătorilor. Prima oprire se face la Biserica Sf. Bartolomeu, apoi autobuzul urcând la Belvedere, pe drumul de Poiana Braşov, de unde se poate admira Braşovul, în toată splendoarea lui.
Conform autorităţilor locale autobuzul are un traseu bine stabilit. Plecările se fac zilnic la orele 11, 13, şi 15, iar biletul costa
5 lei.
Eugen Ciclu s-a aruncat aseară de pe un pod deoarece nu mai făcea faţă datoriilor. A murit în chinuri groaznice, azi dimineaţă.
Un bărbat de 34 de ani, din Galaţi, Eugen Cioclu, a recurs la un gest disperat pentru a scăpa de datoriile la bănci. Luni seară s-a suit pe parapetul podului de la ieşirea din Galaţi spre Brăila şi a sărit în gol mai bine de 20 de metri.
Un bărbat de 34 de ani, din Galaţi, Eugen Cioclu, a recurs la un gest disperat pentru a scăpa de datoriile la bănci. Luni seară s-a suit pe parapetul podului de la ieşirea din Galaţi spre Brăila şi a sărit în gol mai bine de 20 de metri.
Incidentul a avut loc într-un bloc finalizat pe Calea Baciului, în luna noiembrie a anului trecut.
Bucata de tencuială s-a desprins din tavan. Foto: arhivă
Femeia, gravidă în luna a şasea, a ajuns în stare gravă la spital după ce tavanul unui bloc nou s-a desprins şi i-a căzut în cap. Proprietarul şi-a sigilat apartamentul şi nu lasă pe nimeni să intre. Potrivit firmei
Europort, care s-a ocupat de vânzarea apartamentelor din blocul respectiv, toate tavanurile reprezintă un risc pentru locatari, materialul folosit fiind expirat.
Bucata de tencuială s-a desprins din tavan. Foto: arhivă
Femeia, gravidă în luna a şasea, a ajuns în stare gravă la spital după ce tavanul unui bloc nou s-a desprins şi i-a căzut în cap. Proprietarul şi-a sigilat apartamentul şi nu lasă pe nimeni să intre. Potrivit firmei
Europort, care s-a ocupat de vânzarea apartamentelor din blocul respectiv, toate tavanurile reprezintă un risc pentru locatari, materialul folosit fiind expirat.
Un hypermarket din Braşov a vândut produse
alimentare cu mucegai şi dulciuri cu termen de valabilitate expirat.
La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului au început să curgă, începând de vinerea trecută reclamaţii cu privire la unele alimente comercializate într-unul din hypermarketurile din Braşov. Vineri, sâmbătă şi luni braşovenii au reclamat faptul că au cumpărat produse alimentare
cu mucegai. Mai exact, oamenii au reclamat că au cumpărat pâine, tarte cu fructe şi şniţele cu mucegai. Astfel, comisarii au realizat controale în respectivul magazin şi au mai descoperit şi alte nereguli. „Am găsit ciocolată şi caramele cu termen de valabilitate expirat. Pentru toate acestea, hypermarketul a fost sancţionat contravenţional cu suma de 30 de mii de lei, iar produsele au fost retrase de pe rafturi“ a declarat şeful CJPC, Marius Dunca.
alimentare cu mucegai şi dulciuri cu termen de valabilitate expirat.
La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului au început să curgă, începând de vinerea trecută reclamaţii cu privire la unele alimente comercializate într-unul din hypermarketurile din Braşov. Vineri, sâmbătă şi luni braşovenii au reclamat faptul că au cumpărat produse alimentare
cu mucegai. Mai exact, oamenii au reclamat că au cumpărat pâine, tarte cu fructe şi şniţele cu mucegai. Astfel, comisarii au realizat controale în respectivul magazin şi au mai descoperit şi alte nereguli. „Am găsit ciocolată şi caramele cu termen de valabilitate expirat. Pentru toate acestea, hypermarketul a fost sancţionat contravenţional cu suma de 30 de mii de lei, iar produsele au fost retrase de pe rafturi“ a declarat şeful CJPC, Marius Dunca.
Ministerul Sănătății a trimis Direcției de Sănătatea Publică Mehedinți, un număr de 9.000 de folii contraceptive deja expirate.
Acestea urmau să fie distribuite gfemeilor din mediul rural. Deja, medicii de familie din mediul rural din judeţul Mehedinţi, au primit şi distribuit femeilor, în jur de 3.000 de folii contraceptive, ce erau deja expirate. „Direcţia de Sănătate Publică Mehedinţi a primit în perioada 20 iulie – 15 august a.c., de la Ministerul Sănătăţii, un număr de 9000 de folii contraceptive cu termenul aproape de expirare. Acestea au fost distribuite în cadrul Programului
Naţional de Sănătate a Femeii şi a Copilului. 3000 dintre acestea au ajuns la medicii de familie din mediul rural, în ambulatoriile de specialitate şi planning familial şi au fost distribuite deja femeilor, iar celelalte 6.000 vor fi retrase din program, ele având deja termenul de valabilitate expirat”, a declarta directorul DSP Mehedinţi, Stelica Ciobotea.
Toate acestae, cel mai probabil vor fi distruse într-un crematoriu specializat în arderea materialelor sanitare.
Acestea urmau să fie distribuite gfemeilor din mediul rural. Deja, medicii de familie din mediul rural din judeţul Mehedinţi, au primit şi distribuit femeilor, în jur de 3.000 de folii contraceptive, ce erau deja expirate. „Direcţia de Sănătate Publică Mehedinţi a primit în perioada 20 iulie – 15 august a.c., de la Ministerul Sănătăţii, un număr de 9000 de folii contraceptive cu termenul aproape de expirare. Acestea au fost distribuite în cadrul Programului
Naţional de Sănătate a Femeii şi a Copilului. 3000 dintre acestea au ajuns la medicii de familie din mediul rural, în ambulatoriile de specialitate şi planning familial şi au fost distribuite deja femeilor, iar celelalte 6.000 vor fi retrase din program, ele având deja termenul de valabilitate expirat”, a declarta directorul DSP Mehedinţi, Stelica Ciobotea.
Toate acestae, cel mai probabil vor fi distruse într-un crematoriu specializat în arderea materialelor sanitare.
Voluntarii ecologişti care au adunat 900 de saci de deşeuri din groapa de gunoi improvizată la cota 1.500 din Sinaia acuză autorităţile locale ale oraşului de dezinteres, în condiţiile în care, în lipsa unui loc de depozitare conform pe raza localităţii, nu s-au preocupat să găsească o alternativă.
"Problema salubrizării din Sinaia este foarte gravă, dar, din păcate, se află pe ultimul loc între priorităţile autorităţilor. Şi asta deşi România poate fi penalizată cu până la 200.000 euro pe zi pentru gropile de gunoi neecologice rămase deschise, după încheierea termenului negociat cu Uniunea Europeană", a declarat, pentru NewsIn, preşedintele EcoAssist, Liana Buzea.
"Deşi iniţial ne-au spus că se vor ocupa de ducerea deşeurilor la groapa ecologică de la Braşov, a trebuit să ne descurcăm fără sprijinul autorităţilor locale, care ne-au spus ulterior că aceasta nu intră în atribuţiile primăriei", a adăugat ea.
Unul dintre motivele eschivării autorităţii locale ar putea fi că taxa de depozitare a gunoaielor este destul de ridicată, potrivit EcoAssist.
Sinaia nu are oficial groapă de gunoi, însă voluntarii EcoAssist au descoperit locul în care se arunca sistematic gunoiul şi care se afla pe locul unei foste cariere. Printre cei care au militat încă din 2004 pentru închiderea acesteia s-a aflat şi Administraţia Parcului Naţional Bucegi, al cărui director ne-a precizat că aceasta putea să afecteze pânza freatică. Recent, primăria a pus o barieră în acea zonă, urmând ca locul să fie acoperit cu pământ şi ulterior plantate flori.
La finalul săptămânii trecute, voluntarii EcoAssist au colectat selectiv 500 de saci de deşeuri, după ce în perioada 6-9 august mai adunaseră 400 de saci de gunoaie, reprezentând trei sferturi din capacitatea gropii de gunoi formate la Cota 1500 din Sinaia.
"Problema salubrizării din Sinaia este foarte gravă, dar, din păcate, se află pe ultimul loc între priorităţile autorităţilor. Şi asta deşi România poate fi penalizată cu până la 200.000 euro pe zi pentru gropile de gunoi neecologice rămase deschise, după încheierea termenului negociat cu Uniunea Europeană", a declarat, pentru NewsIn, preşedintele EcoAssist, Liana Buzea.
"Deşi iniţial ne-au spus că se vor ocupa de ducerea deşeurilor la groapa ecologică de la Braşov, a trebuit să ne descurcăm fără sprijinul autorităţilor locale, care ne-au spus ulterior că aceasta nu intră în atribuţiile primăriei", a adăugat ea.
Unul dintre motivele eschivării autorităţii locale ar putea fi că taxa de depozitare a gunoaielor este destul de ridicată, potrivit EcoAssist.
Sinaia nu are oficial groapă de gunoi, însă voluntarii EcoAssist au descoperit locul în care se arunca sistematic gunoiul şi care se afla pe locul unei foste cariere. Printre cei care au militat încă din 2004 pentru închiderea acesteia s-a aflat şi Administraţia Parcului Naţional Bucegi, al cărui director ne-a precizat că aceasta putea să afecteze pânza freatică. Recent, primăria a pus o barieră în acea zonă, urmând ca locul să fie acoperit cu pământ şi ulterior plantate flori.
La finalul săptămânii trecute, voluntarii EcoAssist au colectat selectiv 500 de saci de deşeuri, după ce în perioada 6-9 august mai adunaseră 400 de saci de gunoaie, reprezentând trei sferturi din capacitatea gropii de gunoi formate la Cota 1500 din Sinaia.
Peste 150 de unităţi de învăţământ din judeţul Timiş au primit aviz nefavorabil de funcţionare de la inspectorii sanitari, multe dintre acestea nefiind renovate deoarece imobilele sunt revendicate, iar primarii nu doresc să investească bani, transmite corespondentul NewsIn.
Circa 80 de unităţi de învăţământ din judeţul Timiş din cele aproximativ 700 sunt revendicate de către proprietari. Dintre acestea unele au fost deja retrocedate (peste 40), iar pentru altele primăriile sunt nevoite să plătească chirii pentru a putea adăposti cursurile elevilor.
În localitatea Cenei, spre exemplu, nici măcar igienizarea unităţii de învăţământ nu se poate face în totalitate, din cauza fondurilor puţine atribuite pentru acest lucru. Asta pentru că unitatea este revendicată de către proprietar şi retrocedată. Edilul şef al localităţii declară că există un contract de închiriere pentru doi ani cu proprietarul de drept, iar investiţiile într-o clădire care nu aparţine administraţiei locale nu sunt justificate, susţine Gabriel Ilaş.
Elevii şcolii primare din Cenei ar putea fi mutaţi, din cauza faptului că şcoala nu este autorizată în grădiniţa, construită de către primărie. “Şcoala este începută, dar cu această criză, nu ştim dacă vor veni banii necesari (n.r, fonduri guvernamentale)”, a declarat primarul Ilaş.
„Principalele motive pentru care nu s-a acordat autorizaţie sanitară de funcţionare sunt lipsa apei potabile, neasigurarea în condiţii corespunzătoare a climatului termic, clădiri vechi degradate cu infiltraţii şi risc de accidente, grupuri sanitare neamenajate sau neigienizate, lipsa circuitelor sanitare prevăzute de legislaţie, mobilier vechi deteriorat care prezintă risc de accidentare, clădiri retrocedate în care nu s-au mai făcut investiţii”, a transmis directorul coordonator al DSP Timiş, Horia Vermeşan.
Potrivit inspectorilor de la Direcţia de Sănătate Publică Timiş, aproape 23 la sută dintre unităţile existente în judeţ (164 din 271) nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare. 96% dintre acestea provin din mediul rural şi 5% din urban (un liceu, două grădiniţe cu program
prelungit şi una cu program normal, respectiv o şcoală specială gimnazială).
De asemenea, 11,25% din şcolile normale cu curs de predare I-VIII sunt neautorizate şi tot din mediul rural. Tot din mediul rural sunt 71,60% şcoli primare neautorizate, iar 44,73%- grădiniţe cu program normal.
Circa 80 de unităţi de învăţământ din judeţul Timiş din cele aproximativ 700 sunt revendicate de către proprietari. Dintre acestea unele au fost deja retrocedate (peste 40), iar pentru altele primăriile sunt nevoite să plătească chirii pentru a putea adăposti cursurile elevilor.
În localitatea Cenei, spre exemplu, nici măcar igienizarea unităţii de învăţământ nu se poate face în totalitate, din cauza fondurilor puţine atribuite pentru acest lucru. Asta pentru că unitatea este revendicată de către proprietar şi retrocedată. Edilul şef al localităţii declară că există un contract de închiriere pentru doi ani cu proprietarul de drept, iar investiţiile într-o clădire care nu aparţine administraţiei locale nu sunt justificate, susţine Gabriel Ilaş.
Elevii şcolii primare din Cenei ar putea fi mutaţi, din cauza faptului că şcoala nu este autorizată în grădiniţa, construită de către primărie. “Şcoala este începută, dar cu această criză, nu ştim dacă vor veni banii necesari (n.r, fonduri guvernamentale)”, a declarat primarul Ilaş.
„Principalele motive pentru care nu s-a acordat autorizaţie sanitară de funcţionare sunt lipsa apei potabile, neasigurarea în condiţii corespunzătoare a climatului termic, clădiri vechi degradate cu infiltraţii şi risc de accidente, grupuri sanitare neamenajate sau neigienizate, lipsa circuitelor sanitare prevăzute de legislaţie, mobilier vechi deteriorat care prezintă risc de accidentare, clădiri retrocedate în care nu s-au mai făcut investiţii”, a transmis directorul coordonator al DSP Timiş, Horia Vermeşan.
Potrivit inspectorilor de la Direcţia de Sănătate Publică Timiş, aproape 23 la sută dintre unităţile existente în judeţ (164 din 271) nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare. 96% dintre acestea provin din mediul rural şi 5% din urban (un liceu, două grădiniţe cu program
prelungit şi una cu program normal, respectiv o şcoală specială gimnazială).
De asemenea, 11,25% din şcolile normale cu curs de predare I-VIII sunt neautorizate şi tot din mediul rural. Tot din mediul rural sunt 71,60% şcoli primare neautorizate, iar 44,73%- grădiniţe cu program normal.
Un comandat şi un maistru de la Unitatea Militară Ianca (fosta Bază 96) au vandut unui cetăţean ucrainean, in luna martie a acestui an, un avion militar, sub formă de deşeuri. Informaţia a fost confirmată de către Poliţia Brăila.
In momentul tranzacţiei, avionul se afla in stare de funcţionare. Suma pentru care a fost vandută aeronava este de aproximativ 1.000 de dolari, intrucat aceasta a fost oferită ca fier vechi.
In plus
, se pare că cei doi ar fi intenţionat să vandă, in aceeaşi lună, un elicopter militar de tip IAR 316 B.
Avand informaţii, poliţia Brăila a oprit un TIR care pleca de la Ianca in care s-au descoperit două elicoptere tip IAR 316 B care aveau demontate numai elicele. Pentru transport
nu existau documente
legale, precizează Poliţia Brăila.
In urma informaţiilor apărute, celor doi li s-au intocmit dosare penale pentru abuz in serviciu contra intereselor publice şi delapidare. Pentru că existau indicii că s-au săvarşit infracţiuni de corupţie, dosarul
a fost trimis la DNA, Serviciul Teritorial Galaţi.
In momentul tranzacţiei, avionul se afla in stare de funcţionare. Suma pentru care a fost vandută aeronava este de aproximativ 1.000 de dolari, intrucat aceasta a fost oferită ca fier vechi.
In plus
, se pare că cei doi ar fi intenţionat să vandă, in aceeaşi lună, un elicopter militar de tip IAR 316 B.
Avand informaţii, poliţia Brăila a oprit un TIR care pleca de la Ianca in care s-au descoperit două elicoptere tip IAR 316 B care aveau demontate numai elicele. Pentru transport
nu existau documente
legale, precizează Poliţia Brăila.
In urma informaţiilor apărute, celor doi li s-au intocmit dosare penale pentru abuz in serviciu contra intereselor publice şi delapidare. Pentru că existau indicii că s-au săvarşit infracţiuni de corupţie, dosarul
a fost trimis la DNA, Serviciul Teritorial Galaţi.
Oamenii se plâng că nu mai au cu ce-şi plăti chiria, masa sau transportul
de acasă până la locul de muncă.
Aproape 20 de angajaţi care nu şi-au mai primit salariile din 20 august au ieşit astăzi în parcarea magazinului pe care îl păzesc, în pauza dintre ture. Oamenii se plâng că nu mai au bani să ajungă acasă, pentru că locuiesc în comune din jurul Timişoarei. „Încep copiii şcoala şi nu avem cum să le cumpărăm cele necesare”, a spus Ioana, una dintra angajatele care nu şi-a primit salariul luna aceasta. Pe lângă lipsa banilor, angajaţii se plâng şi că nu au primit niciodată fluturaşide salariu, iar orele suplimentare
le-au rămas neplătite.
de acasă până la locul de muncă.
Aproape 20 de angajaţi care nu şi-au mai primit salariile din 20 august au ieşit astăzi în parcarea magazinului pe care îl păzesc, în pauza dintre ture. Oamenii se plâng că nu mai au bani să ajungă acasă, pentru că locuiesc în comune din jurul Timişoarei. „Încep copiii şcoala şi nu avem cum să le cumpărăm cele necesare”, a spus Ioana, una dintra angajatele care nu şi-a primit salariul luna aceasta. Pe lângă lipsa banilor, angajaţii se plâng şi că nu au primit niciodată fluturaşide salariu, iar orele suplimentare
le-au rămas neplătite.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
