Fosta Miss Romania, Bianca Brad, mai are doar doua luni pana ce va aduce pe lume o fetita: “Sarcina a fost neasteptat de usoara. Nu am avut pofte imposibile, nici nu mi-a fost rau. Fata de alte prietene de-ale mele gravide, m-am simtit foarte bine”. Singurul lucru care ii da de furca Biancai este ca a devenit, dupa cum spune, putin cam zapacita, fapt pe care il pune pe seama sarcinii: “Mi se intampla des sa nu stiu unde imi pun lucrurile. Sunt mai aiurita decat de obicei”. In prezent, Bianca este ocupata cu mobilatul noii sale locuinte, unde spera sa se mute cat mai curand: “Am vrut sa facem acest pas inainte sa-l nasc pe Luca, dar nu s-a putut. Acum sunt intr-o alergatura continua, caut mobila
si ma ocup de decor, pentru ca vrem sa ne mutam cat mai repede, pana nasc”. Viitoara mamica spune ca ea si logodnicul ei au cumparat casa cu mai mult timp
in urma, dar ca le-a luat destul de mult sa faca modificarile dorite: “Nu am vrut sa ne grabim cu mutatul, asa ca am facut tot felul de schimbari”. In privinta stilului de mobilier
, Bianca ne-a declarat ca nu va fi ceva extrem de modern, intrucat nu este fana a stilului
minimalist, ci prefera, mai degraba, materialele si culorile naturale: “Am folosit mult lemn, aranjamente
din piatra si culorile pamantului, calde, linistitoare”. Actrita ne-a mai marturisit ca ii este foarte greu sa aleaga un nume pentru fetita ei, adaugand ca se sfatuieste cu familia si cu logodnicul sau, Aurel, pentru a lua o decizie: “Este destul de complicat, pentru ca vrem un nume care sa fie si feminin, sa aiba si semnificatie religioasa, sa fie international... Inca nu stim cum o sa-i spunem, cert este insa ca va avea un singur nume”. Bianca va naste in luna mai, intr-o clinica privata din capitala.
Privirile românilor se luminează dacă îi întrebi despre Gică Petrescu. Cel mai mare, cel mai bun, cel mai iubit, spun şi copiii, şi adulţii şi bunicii. Însă, după moartea sa, uşa apartamentului a rămas închisă, iar datoriile la administraţia blocului au depăşit 3.000 lei. În schimb, pentru apartamentul maestrului se "bat" mai multe instituţii.
A trăit o viaţă fabuloasă, a călătorit peste tot în lume şi a fost iubit de câteva gene-raţii de români. Însă, acum, Gică Petrescu a ajuns un subiect de disconfort atât pentru autorităţi şi moştenitoare, cât şi pentru vecinii marelui interpret.
Gică Petrescu nu are moştenitori direcţi, iar el şi-a dorit ca după moarte locuinţa sa din Bulevardul Elisabeta nr. 25 să devină un muzeu care să-i poarte numele. Din 19 iunie 2006, adică după ce maestrul cântecelor de pahar a plecat pe ultimul drum
, nimeni nu a mai deschis uşa apartamentului.
În tocul uşii, sunt înşirate facturile
la telefon şi lumină. Din când în când le strâng vecinii, pentru că nimeni nu mai este interesat să achite aceste datorii. Asociaţia de Locatari se plânge că şi sumele la întreţinere cresc, fără ca cineva să ştie cine le va achita în cele din urmă.
Din câte spun vecinii, nimeni nu a mai intrat în apartament şi nici nu a scos cineva lucruri din casă. Singura moştenitoare cunoscută este Diana Ieşeanu, nepoata Cezarinei, soţia multiubită a lui Gică Petrescu. Însă, surpriză!, nepoata spune că nu are "vocaţie de succesiune" şi nu vrea sub nici o formă apartamentul de patru camere din centrul Capitalei. "Nu credeţi că e treaba mea dacă vreau sau nu apartamentul?", ne-a răspuns scurt Diana Ieşeanu. Însă, vecinii au fost anunţaţi de nepoată că va veni să predea cheile celui care va "câştiga" apartamentul.
La apartamentul 11, în care a locuit Gică Petrescu, datoriile la întreţinere "la zi" au ajuns la 3.244,30 lei, aşa cum arată panoul de întreţinere. Blocul are centrală de încălzire proprie, iar cheltuielile comune pentru lift, lumină, curăţenie etc. nu pot fi anulate pentru apartamentul în care nu mai locuieşte nimeni de anul trecut.
Apartamentul ar putea să ajungă la primărie
Ministerul Culturii spune, prin consilierul Tudorel Urian, că un apartament într-un bloc este foarte puţin probabil să fie declarat muzeu şi că, oricum, nu s-a făcut nici un demers în acest sens. Cel mai probabil, Primăria Capitalei sau cea a sectorului 5 vor deveni "moştenitorii" apartamentului lui Gică Petrescu, dar cine va moşteni drepturile de autor pentru cele peste 1.500 de compoziţii ale maestrului încă nu se ştie.
Gică Petrescu a murit la 91 de ani, în luna iunie a anului trecut. Maestrul a fost condus pe ultimul drum de mii de bucureşteni, dar, acum, nici nepoata, nici autorităţile, nici Ministerul Culturii nu-şi mai amintesc de el.
A trăit o viaţă fabuloasă, a călătorit peste tot în lume şi a fost iubit de câteva gene-raţii de români. Însă, acum, Gică Petrescu a ajuns un subiect de disconfort atât pentru autorităţi şi moştenitoare, cât şi pentru vecinii marelui interpret.
Gică Petrescu nu are moştenitori direcţi, iar el şi-a dorit ca după moarte locuinţa sa din Bulevardul Elisabeta nr. 25 să devină un muzeu care să-i poarte numele. Din 19 iunie 2006, adică după ce maestrul cântecelor de pahar a plecat pe ultimul drum
, nimeni nu a mai deschis uşa apartamentului.
În tocul uşii, sunt înşirate facturile
la telefon şi lumină. Din când în când le strâng vecinii, pentru că nimeni nu mai este interesat să achite aceste datorii. Asociaţia de Locatari se plânge că şi sumele la întreţinere cresc, fără ca cineva să ştie cine le va achita în cele din urmă.
Din câte spun vecinii, nimeni nu a mai intrat în apartament şi nici nu a scos cineva lucruri din casă. Singura moştenitoare cunoscută este Diana Ieşeanu, nepoata Cezarinei, soţia multiubită a lui Gică Petrescu. Însă, surpriză!, nepoata spune că nu are "vocaţie de succesiune" şi nu vrea sub nici o formă apartamentul de patru camere din centrul Capitalei. "Nu credeţi că e treaba mea dacă vreau sau nu apartamentul?", ne-a răspuns scurt Diana Ieşeanu. Însă, vecinii au fost anunţaţi de nepoată că va veni să predea cheile celui care va "câştiga" apartamentul.
La apartamentul 11, în care a locuit Gică Petrescu, datoriile la întreţinere "la zi" au ajuns la 3.244,30 lei, aşa cum arată panoul de întreţinere. Blocul are centrală de încălzire proprie, iar cheltuielile comune pentru lift, lumină, curăţenie etc. nu pot fi anulate pentru apartamentul în care nu mai locuieşte nimeni de anul trecut.
Apartamentul ar putea să ajungă la primărie
Ministerul Culturii spune, prin consilierul Tudorel Urian, că un apartament într-un bloc este foarte puţin probabil să fie declarat muzeu şi că, oricum, nu s-a făcut nici un demers în acest sens. Cel mai probabil, Primăria Capitalei sau cea a sectorului 5 vor deveni "moştenitorii" apartamentului lui Gică Petrescu, dar cine va moşteni drepturile de autor pentru cele peste 1.500 de compoziţii ale maestrului încă nu se ştie.
Gică Petrescu a murit la 91 de ani, în luna iunie a anului trecut. Maestrul a fost condus pe ultimul drum de mii de bucureşteni, dar, acum, nici nepoata, nici autorităţile, nici Ministerul Culturii nu-şi mai amintesc de el.
Au fost prinsi de politistii sibieni, dupa ce au savirsit fapte grave. Pe numele lor au fost intocmite dosare penale, iar instantele de judecata i-au gasit vinovati. Peste 100 de infractori ar trebui sa se afle acum in puscarie. Multi au reusit insa sa fuga peste granita, in timp ce se aflau in cercetare
, in stare de libertate. Sint dati in urmarire internationala, unii de foarte multi ani, dar prea putini sint prinsi. Printre „fugari" se numara Florin Alexandrescu, care a fost gasit vinovat pentru explozia din 1996, de la restaurantul de la Vestem, dar si Robert Cosma, condamnat pentru falsificare de bancnote.
Certati cu legea
La ora actuala, prin tara misuna cinci infractori periculosi, cautati de oamenii legii, pentru fapte grave savirsite in judet. Pe numele lor au fost emise mandate de arestare, dar au disparut pur si simplu. Alte 104 persoane sint cautate in intreaga lume. Au fost date in urmarire internationala, iar politistii sibieni asteapta un pas gresit al acestora, acolo unde se afla. Pentru ca, de cele mai multe ori, infractorii dati in urmarire sint descoperiti doar atunci cind savirsesc noi abateri, in strainatate.
„Teroristul"
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri, care a facut inconjurul presei din toata lumea, a fost al lui Florin Alexandrescu. In data de 25 octombrie 1996, barbatul, impreuna cu trei prieteni, a amplasat o incarcatura exploziva intr-un rezervor din grupul sanitar al restaurantului de linga Vestem. Incarcatura a fost detonata la distanta, iar in explozie au fost raniti cinci oameni. Vinovatii au fost prinsi la scurt timp, in vreme ce incercau sa amplaseze o alta incarcatura exploziva intr-un local din Sibiu. In 1999, Florin Alexandrescu a fost condamnat la noua ani de inchisoare. In martie 2000, Tribunalul Bucuresti a decis intreruperea pedepsei, pentru o perioada de trei luni, din cauza unei probleme de familie a inculpatului. Barbatul a profitat de ocazie si a parasit tara in mod ilegal. A fost reperat in Spania, dar autoritatile refuza sa il extradeze, deoarece acum este cetatean spaniol.
Falsificator celebru
Nu mai putin cunoscut este cazul lui Robert Cosma, care a falsificat si a plasat bani falsi. „In noiembrie 2002, Cosma Robert a cumparat, de la un celebru magazin din Sibiu, un calculator performant si o imprimanta multifunctionala. In februarie 2003, a mai cumparat, tot de acolo, un marker auriu, pentru a imita sigiliul de pe bancnotele autentice. A scanat o bancnota de 100.000 de lei vechi, a prelucrat-o pe calculator, iar apoi a scos la imprimanta aproximativ 100 de coli cu cite trei astfel de bancnote. A fost ajutat si de sotie. Apoi, intr-o calatorie pe care a facut-o pe ruta Sibiu - Vilcea - Brasov - Poiana Brasovului, a plasat aproximativ 40-50 din aceste bancnote. Cei doi au fost depistati si retinuti in Brasov. Robert Cosma fost retinut, in arest preventiv, in perioada 24.02 - 18.07. 2003, iar apoi instanta a decis sa se continue cercetarile cu autorul in stare de liberate", spune comisarul Alexandru Iorgulescu, din cadrul Serviciului
de Investigatii Criminale. In 8 iulie 2004, pe numele sau a fost emis un nou mandat de arestare, dar acesta iesise deja din tara, cu numai o zi inainte. Acum este cautat in Spania, unde se crede ca locuieste.
Cautat pentru crima
Un infractor deosebit periculos, dat in urmarire pe tara, este Vasile Cornea. El nici macar n-a ajuns pe mina politistilor. In 2004, barbatul era cioban la o stina de linga Aciliu. Potrivit criminalistilor, in noaptea de 24 spre 25 octombrie, a stat la baut cu un alt cioban, s-a luat la cearta cu acesta, dupa care l-a injunghiat cu singe
rece in piept, de mai multe ori. Apoi a disparut. „Am primit diferite informatii cum ca ar fi lucrat, tot ca cioban, la alte stine din tara, dar nu am reusit sa ii dam de urma. Este cautat in continuare, iar semnalmentele lui, daca mai corespund, sint postate si pe internet", arata comisarul Alexandru Iorgulescu.
, in stare de libertate. Sint dati in urmarire internationala, unii de foarte multi ani, dar prea putini sint prinsi. Printre „fugari" se numara Florin Alexandrescu, care a fost gasit vinovat pentru explozia din 1996, de la restaurantul de la Vestem, dar si Robert Cosma, condamnat pentru falsificare de bancnote.
Certati cu legea
La ora actuala, prin tara misuna cinci infractori periculosi, cautati de oamenii legii, pentru fapte grave savirsite in judet. Pe numele lor au fost emise mandate de arestare, dar au disparut pur si simplu. Alte 104 persoane sint cautate in intreaga lume. Au fost date in urmarire internationala, iar politistii sibieni asteapta un pas gresit al acestora, acolo unde se afla. Pentru ca, de cele mai multe ori, infractorii dati in urmarire sint descoperiti doar atunci cind savirsesc noi abateri, in strainatate.
„Teroristul"
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri, care a facut inconjurul presei din toata lumea, a fost al lui Florin Alexandrescu. In data de 25 octombrie 1996, barbatul, impreuna cu trei prieteni, a amplasat o incarcatura exploziva intr-un rezervor din grupul sanitar al restaurantului de linga Vestem. Incarcatura a fost detonata la distanta, iar in explozie au fost raniti cinci oameni. Vinovatii au fost prinsi la scurt timp, in vreme ce incercau sa amplaseze o alta incarcatura exploziva intr-un local din Sibiu. In 1999, Florin Alexandrescu a fost condamnat la noua ani de inchisoare. In martie 2000, Tribunalul Bucuresti a decis intreruperea pedepsei, pentru o perioada de trei luni, din cauza unei probleme de familie a inculpatului. Barbatul a profitat de ocazie si a parasit tara in mod ilegal. A fost reperat in Spania, dar autoritatile refuza sa il extradeze, deoarece acum este cetatean spaniol.
Falsificator celebru
Nu mai putin cunoscut este cazul lui Robert Cosma, care a falsificat si a plasat bani falsi. „In noiembrie 2002, Cosma Robert a cumparat, de la un celebru magazin din Sibiu, un calculator performant si o imprimanta multifunctionala. In februarie 2003, a mai cumparat, tot de acolo, un marker auriu, pentru a imita sigiliul de pe bancnotele autentice. A scanat o bancnota de 100.000 de lei vechi, a prelucrat-o pe calculator, iar apoi a scos la imprimanta aproximativ 100 de coli cu cite trei astfel de bancnote. A fost ajutat si de sotie. Apoi, intr-o calatorie pe care a facut-o pe ruta Sibiu - Vilcea - Brasov - Poiana Brasovului, a plasat aproximativ 40-50 din aceste bancnote. Cei doi au fost depistati si retinuti in Brasov. Robert Cosma fost retinut, in arest preventiv, in perioada 24.02 - 18.07. 2003, iar apoi instanta a decis sa se continue cercetarile cu autorul in stare de liberate", spune comisarul Alexandru Iorgulescu, din cadrul Serviciului
de Investigatii Criminale. In 8 iulie 2004, pe numele sau a fost emis un nou mandat de arestare, dar acesta iesise deja din tara, cu numai o zi inainte. Acum este cautat in Spania, unde se crede ca locuieste.
Cautat pentru crima
Un infractor deosebit periculos, dat in urmarire pe tara, este Vasile Cornea. El nici macar n-a ajuns pe mina politistilor. In 2004, barbatul era cioban la o stina de linga Aciliu. Potrivit criminalistilor, in noaptea de 24 spre 25 octombrie, a stat la baut cu un alt cioban, s-a luat la cearta cu acesta, dupa care l-a injunghiat cu singe
rece in piept, de mai multe ori. Apoi a disparut. „Am primit diferite informatii cum ca ar fi lucrat, tot ca cioban, la alte stine din tara, dar nu am reusit sa ii dam de urma. Este cautat in continuare, iar semnalmentele lui, daca mai corespund, sint postate si pe internet", arata comisarul Alexandru Iorgulescu.
Marii amendaţi ai Gărzii de Mediu au pariat pe o carte greşită atunci când au hotărât să nu plătească în 48 de ore 15.000 de lei, adică jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, ci să conteste în instanţă amenzile. Potrivit comisarului-şef al Gărzii, Graţian Morariu, instituţia pe care o conduce a primit sentinţe favorabile în procesele cu amenzi “grele”, contestate anul trecut de CFR (peste 25.000 de lei), SC “Codrişor” Bistriţa (75.000 de lei), “Hicart” Prundu Bârgăului (50.000 de lei) ori SC “Ario” SA Bistriţa (75.000 de lei). Actualmente, Garda de Mediu are pe rol alte 22 de procese deschise de amendaţii mai recent, precum SC “Aviagro” Livezile (50.000 de lei) ori lichidatorul judiciar al “Hicart” (care a fost şi el amendat cu 10.000 de lei de Gardă), dar şi de către unii dintre cei care au pierdut pe fond şi care au făcut recurs, precum SC “Codrişor”. De pierdut în instanţă, Garda nu a prea pierdut, câteva amenzi mici fiind preschimbate de judecători în avertismente, a mai declarat comisarul-şef.
După trei săptămîni de luptă chinuitoare, Paul Ştefan Ivănuş, unicul supravieţuitor al tragicului accident rutier petrecut în staţiunea Mamaia pe 18 februarie, a murit duminică seară, la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti. Băiatul s-a stins din viaţă în jurul orei 21:00. Managerul unităţii sanitare bucureştene, dr. Sorin Stegărescu, a declarat: „Pacientul a ajuns la suferinţa multiplă de organ, care, în cazul arşilor este fatală. În urma disfuncţiei renale pe care a suferit-o, puterea de contracţie a cordului a scăzut dramatic, iar pacientul a făcut stop cardiorespirator. Medicii au încercat să-l resusciteze, dar nu au reuşit să-l mai readucă la viaţă. În ultimele zile, starea de sănătate a lui Paul Ştefan Ivănuş se înrăutăţise considerabil, atingînd un nivel critic. Tînărului i se făcea dializă. El era conectat la aparate, medicii sperînd să-i conserve astfel forţele de care avea atîta nevoie pentru a supravieţui. Din nefericire, organismul
lui Paul nu a mai putut rezista şi a clacat”. Potrivit rudelor, după efectuarea necropsiei, trupul neînsufleţit al băiatului va fi adus la Constanţa, urmînd a fi înmormîntat în localitatea Lumina.
Marian Stere, prietenul care l-a transportat pe Paul Ivănuş la spital după producerea accidentului, aduce acuze grave unor medici din Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa: „Doctorul care se afla la Urgenţă în momentul în care l-am adus pe Paul era somnoros şi nu avea timp
de el. Probabil că aştepta să-i bag ceva în buzunar. Am început să ţip pentru a-l determina să-l trateze şi, din cauza asta, le-au cerut poliţiştilor să-mi pună cătuşe la mîini. Paul nici măcar nu a fost tratat în Urgenţă, a fost transportat în secţia de la etajul III (n.r. Secţia Terapie Intensivă). Medicul care l-a preluat aici l-a umplut de morfină, ceea ce nu trebuia făcut. Îmi amintesc că la un moment dat Paul le-a spus asistentelor din secţie că vrea să urineze. Nu i-au adus nici măcar o ploscă. I-au spus să-şi dea drumul
pe el. Membrii echipajului SMURD care l-au transportat pe Paul la Bucureşti au rămas înmărmuriţi cînd au văzut ce medicamente
i-au fost administrate. Paul nu fusese curăţat, nu fusese pansat cum trebuie, pe faţă nu avea pansament, deşi pielea îi era arsă. Medicul care l-a preluat la Bucureşti a spus că, dacă Paul ar fi fost transportat imediat după accident la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, astăzi ar fi fost încă în viaţă”. Marian Stere a mai adăugat că are de gînd să obţină fişa medicală a lui Paul de la Spitalul Judeţean Constanţa şi să-i dea în judecată pe medici pentru malpraxis. În opinia dr. Ioan Tiberiu Tofolean, managerul Spitalului Clinic Judeţean Constanţa, subalternii săi şi-au făcut datoria : „Eu mă îndoiesc că membrii echipajului SMURD sau medicii Spitalului de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri au făcut astfel de afirmaţii. Bineînţeles că, dacă familia va face o reclamaţie privind modul în care pacientul a fost tratat, vom demara o anchetă pentru a stabili dacă acuzaţiile sînt întemeiate. Din cîte ştiu eu, familia a plecat mulţumită de aici, iar noi am făcut tot ce era de făcut pentru a-l trata pe pacient”.
Reamintim că pe 18 februarie, la ora patru dimineaţa, autoturismul Porsche Cayenne, condus de George Gociman, cu peste 200 km/h, în staţiunea Mamaia, s-a izbit în plină viteză de un copac de pe marginea drumului, după ce şoferul a pierdut controlul direcţiei. În urma cumplitului impact, maşina a explodat şi trei tineri, aflaţi în automobil, au murit arşi de vii. Paul Ştefan Ivănuş a scăpat atunci ca prin minune cu viaţă. Duminică seară, miracolul a luat sfîrşit. Marian Stere a mărturisit că, în dimineaţa producerii accidentului, în drum spre spital, Paul Ştefan Ivănuş i-ar fi povestit că maşina în care se afla se întrecea cu un Audi TT, înainte de a ieşi de pe carosabil.
lui Paul nu a mai putut rezista şi a clacat”. Potrivit rudelor, după efectuarea necropsiei, trupul neînsufleţit al băiatului va fi adus la Constanţa, urmînd a fi înmormîntat în localitatea Lumina.
Marian Stere, prietenul care l-a transportat pe Paul Ivănuş la spital după producerea accidentului, aduce acuze grave unor medici din Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa: „Doctorul care se afla la Urgenţă în momentul în care l-am adus pe Paul era somnoros şi nu avea timp
de el. Probabil că aştepta să-i bag ceva în buzunar. Am început să ţip pentru a-l determina să-l trateze şi, din cauza asta, le-au cerut poliţiştilor să-mi pună cătuşe la mîini. Paul nici măcar nu a fost tratat în Urgenţă, a fost transportat în secţia de la etajul III (n.r. Secţia Terapie Intensivă). Medicul care l-a preluat aici l-a umplut de morfină, ceea ce nu trebuia făcut. Îmi amintesc că la un moment dat Paul le-a spus asistentelor din secţie că vrea să urineze. Nu i-au adus nici măcar o ploscă. I-au spus să-şi dea drumul
pe el. Membrii echipajului SMURD care l-au transportat pe Paul la Bucureşti au rămas înmărmuriţi cînd au văzut ce medicamente
i-au fost administrate. Paul nu fusese curăţat, nu fusese pansat cum trebuie, pe faţă nu avea pansament, deşi pielea îi era arsă. Medicul care l-a preluat la Bucureşti a spus că, dacă Paul ar fi fost transportat imediat după accident la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, astăzi ar fi fost încă în viaţă”. Marian Stere a mai adăugat că are de gînd să obţină fişa medicală a lui Paul de la Spitalul Judeţean Constanţa şi să-i dea în judecată pe medici pentru malpraxis. În opinia dr. Ioan Tiberiu Tofolean, managerul Spitalului Clinic Judeţean Constanţa, subalternii săi şi-au făcut datoria : „Eu mă îndoiesc că membrii echipajului SMURD sau medicii Spitalului de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri au făcut astfel de afirmaţii. Bineînţeles că, dacă familia va face o reclamaţie privind modul în care pacientul a fost tratat, vom demara o anchetă pentru a stabili dacă acuzaţiile sînt întemeiate. Din cîte ştiu eu, familia a plecat mulţumită de aici, iar noi am făcut tot ce era de făcut pentru a-l trata pe pacient”.
Reamintim că pe 18 februarie, la ora patru dimineaţa, autoturismul Porsche Cayenne, condus de George Gociman, cu peste 200 km/h, în staţiunea Mamaia, s-a izbit în plină viteză de un copac de pe marginea drumului, după ce şoferul a pierdut controlul direcţiei. În urma cumplitului impact, maşina a explodat şi trei tineri, aflaţi în automobil, au murit arşi de vii. Paul Ştefan Ivănuş a scăpat atunci ca prin minune cu viaţă. Duminică seară, miracolul a luat sfîrşit. Marian Stere a mărturisit că, în dimineaţa producerii accidentului, în drum spre spital, Paul Ştefan Ivănuş i-ar fi povestit că maşina în care se afla se întrecea cu un Audi TT, înainte de a ieşi de pe carosabil.
Cunoscuta societate producatoare de vinuri este tentata sa preia pachetul majoritar al clubului din Copou. Primarul Gheorghe Nichita ii asteapta cu bratele deschise pe cei de la Cotnari. Suma minima necesara pentru a scapa clubul de necazuri este de 1,5 milioane de dolari anual
In pericol de a nu primi licenta pentru sezonul viitor datorita restantelor de un milion de lei noi avute la stat, devenita teatrul de razboi al politicienilor locali, FC Politehnica Iasi are o sansa nesperata de a zari luminita de la capatul tunelui financiar in care navigheaza de ani buni. Ieri, marketing-managerul Cotnari SA, Laurentiu Anghel, a anuntat ca societatea de vinificatie ieseana doreste achizitionarea pachetului majoritar al clubului! "Cotnari SA este, de mai mult timp
, sponsor al clubului si avea in vedere sa-si sporeasca sustinerea catre cea mai cunoscuta echipa a Iasului. Citind in «Ziarul de Iasi» declaratiile domnului primar referitoare la pericolul de a nu primi licenta pentru sezonul viitor, am hotarit sa facem acum acest pas. Sintem dispusi chiar sa preluam pachetul majoritar al clubului si sa ducem Politehnica, ca si Cotnariul, in Europa!". Anghel a mai spus ca reprezentantii Cotnari SA doresc ca pina la finele lunii sa afle modalitatea exacta prin care ar putea prelua clubul. "Ne dorim o intilnire cu factorii de decizie ai clubului, in care sa aflam modul in care poate fi preluat pachetul majoritar. Avem disponibile resursele financiare ce au fost avansate pina acum, insa trebuie facut un plan de afaceri concret, detaliat. Sper ca intilnirea sa se realizeze destul de repede". Reprezentantul Cotnari SA a prezentat si motivatia intentiilor societatii de a se implica in fotbal: "Stim ca fotbalul e un excelent purtator de imagine. Totodata, toti oamenii din echipa de conducere sint microbisti. In plus
, consideram ca Poli, ca si vinul de Cotnari, este o emblema a Iasului, asa ca trebuie sa avem grija de ea". Primarul Gheorghe Nichita, ce este si presedinte de onoare al gruparii din Copou, a primit cu bucurie vestea legata de intentiile Cotnari SA: "Ii asteptam cu bratele deschise! Saptamina aceasta oricum doream sa ma intilnesc cu mai multi oameni de afaceri pentru a le cere si lor parerea vizavi de modul in care vad implicarea la club si formulele legale de sustinere a Politehnicii. Sper ca de aceasta data sa gasim solutia optima pentru a le putea asigura miilor de microbisti ieseni o echipa puternica, cu care sa se mindreasca peste tot in tara", a spus primarul.
Prioritatea: achitarea datoriilor catre buget
Problema esentiala cu care se confrunta Politehnica in ultimii ani este instabilitatea financiara. In lipsa unui sponsor puternic, greul sustinerii clubului a cazut pe umerii Consiliului Local. Desi alocarea de fonduri de la bugetul local catre echipele de fotbal este o practica ce se aplica pe scara larga in tara, rivalitatile politice locale au dus la aparitia unor polemici aprinse pe tema amintita. A rezultat aparitia periodica a unor lungi scurtcircuite in care clubul a trait la limita subzistentei, resursele proprii obtinute din drepturi TV, publicitate, vinzari de jucatori sau bilete nefiind suficiente.
Acutizarea disputelor politico-fotbalistice a aparut anul trecut, cind variantele de finantare propuse de partizanii primarului Nichita au fost contestate vehement, in special de consilierii liberali, iar contractul de prestari-servicii aprobat de CL - atacat in instanta de Prefectura. La ora actuala, cind Poli trebuie sa returneze CL si CJ sumele primite dintr-un contract de asociere in participatiune, razboiul este inca in toi: consilierii Aliantei PNL-PD cer verificarea cheltuielilor clubului, iar prefectul Paduraru lasa de inteles ca finantarea Politehnicii a fost facuta cu deturnare de fonduri.
Din punct de vedere a datoriilor, Poli are acum restante ce nu depasesc 3 milioane dolari, cea mai importanta parte, 2.1 milioane $, figurind in dreptul fostelor societati sub care a activat clubul. Pe noua societate, Politehnica SA, datoriile cele mai presante, de un milion de lei noi, sint catre bugetul de stat. In cazul in care acesti bani nu sint achitati pina pe 31 martie, Politehnica nu va primi licenta de club profesionist pentru sezonul viitor si, implicit, nu va putea juca la anul in Liga I, indiferent de rezultatele sportive din acest campionat. Reamintim ca si anul trecut, clubul iesean a primit licenta in ultimul moment, conducatorii fiind nevoiti sa apeleze la imprumuturi pentru a rezolva problema. Bugetul anual aproximativ al unei echipe medii din Romania este, la ora actuala, 2.5 milioane $. Un club de genul Politehnicii poate obtine circa un milion de dolari din activitatile pe care le desfasoara. Rezulta ca, in acest moment, aportul anual al unei societati care doreste sa implice in finantarea clubului este de 1.5 milioane $, in ipoteza in care finantarea publica s-ar sista in totalitate. Totusi, CL si-a aratat dispozitia de a mai contribui, pentru o perioada de timp, cu sume mai mici la bugetul clubului. Pina in prezent, au mai fost citeva incercari nereusite de a aduce investitori la club, dintre care reamintim tatonarile cu Serghei Condratov, italianul Pietro Belardelli, Ioan Zapodeanu si Danut Prisecariu.
In pericol de a nu primi licenta pentru sezonul viitor datorita restantelor de un milion de lei noi avute la stat, devenita teatrul de razboi al politicienilor locali, FC Politehnica Iasi are o sansa nesperata de a zari luminita de la capatul tunelui financiar in care navigheaza de ani buni. Ieri, marketing-managerul Cotnari SA, Laurentiu Anghel, a anuntat ca societatea de vinificatie ieseana doreste achizitionarea pachetului majoritar al clubului! "Cotnari SA este, de mai mult timp
, sponsor al clubului si avea in vedere sa-si sporeasca sustinerea catre cea mai cunoscuta echipa a Iasului. Citind in «Ziarul de Iasi» declaratiile domnului primar referitoare la pericolul de a nu primi licenta pentru sezonul viitor, am hotarit sa facem acum acest pas. Sintem dispusi chiar sa preluam pachetul majoritar al clubului si sa ducem Politehnica, ca si Cotnariul, in Europa!". Anghel a mai spus ca reprezentantii Cotnari SA doresc ca pina la finele lunii sa afle modalitatea exacta prin care ar putea prelua clubul. "Ne dorim o intilnire cu factorii de decizie ai clubului, in care sa aflam modul in care poate fi preluat pachetul majoritar. Avem disponibile resursele financiare ce au fost avansate pina acum, insa trebuie facut un plan de afaceri concret, detaliat. Sper ca intilnirea sa se realizeze destul de repede". Reprezentantul Cotnari SA a prezentat si motivatia intentiilor societatii de a se implica in fotbal: "Stim ca fotbalul e un excelent purtator de imagine. Totodata, toti oamenii din echipa de conducere sint microbisti. In plus
, consideram ca Poli, ca si vinul de Cotnari, este o emblema a Iasului, asa ca trebuie sa avem grija de ea". Primarul Gheorghe Nichita, ce este si presedinte de onoare al gruparii din Copou, a primit cu bucurie vestea legata de intentiile Cotnari SA: "Ii asteptam cu bratele deschise! Saptamina aceasta oricum doream sa ma intilnesc cu mai multi oameni de afaceri pentru a le cere si lor parerea vizavi de modul in care vad implicarea la club si formulele legale de sustinere a Politehnicii. Sper ca de aceasta data sa gasim solutia optima pentru a le putea asigura miilor de microbisti ieseni o echipa puternica, cu care sa se mindreasca peste tot in tara", a spus primarul.
Prioritatea: achitarea datoriilor catre buget
Problema esentiala cu care se confrunta Politehnica in ultimii ani este instabilitatea financiara. In lipsa unui sponsor puternic, greul sustinerii clubului a cazut pe umerii Consiliului Local. Desi alocarea de fonduri de la bugetul local catre echipele de fotbal este o practica ce se aplica pe scara larga in tara, rivalitatile politice locale au dus la aparitia unor polemici aprinse pe tema amintita. A rezultat aparitia periodica a unor lungi scurtcircuite in care clubul a trait la limita subzistentei, resursele proprii obtinute din drepturi TV, publicitate, vinzari de jucatori sau bilete nefiind suficiente.
Acutizarea disputelor politico-fotbalistice a aparut anul trecut, cind variantele de finantare propuse de partizanii primarului Nichita au fost contestate vehement, in special de consilierii liberali, iar contractul de prestari-servicii aprobat de CL - atacat in instanta de Prefectura. La ora actuala, cind Poli trebuie sa returneze CL si CJ sumele primite dintr-un contract de asociere in participatiune, razboiul este inca in toi: consilierii Aliantei PNL-PD cer verificarea cheltuielilor clubului, iar prefectul Paduraru lasa de inteles ca finantarea Politehnicii a fost facuta cu deturnare de fonduri.
Din punct de vedere a datoriilor, Poli are acum restante ce nu depasesc 3 milioane dolari, cea mai importanta parte, 2.1 milioane $, figurind in dreptul fostelor societati sub care a activat clubul. Pe noua societate, Politehnica SA, datoriile cele mai presante, de un milion de lei noi, sint catre bugetul de stat. In cazul in care acesti bani nu sint achitati pina pe 31 martie, Politehnica nu va primi licenta de club profesionist pentru sezonul viitor si, implicit, nu va putea juca la anul in Liga I, indiferent de rezultatele sportive din acest campionat. Reamintim ca si anul trecut, clubul iesean a primit licenta in ultimul moment, conducatorii fiind nevoiti sa apeleze la imprumuturi pentru a rezolva problema. Bugetul anual aproximativ al unei echipe medii din Romania este, la ora actuala, 2.5 milioane $. Un club de genul Politehnicii poate obtine circa un milion de dolari din activitatile pe care le desfasoara. Rezulta ca, in acest moment, aportul anual al unei societati care doreste sa implice in finantarea clubului este de 1.5 milioane $, in ipoteza in care finantarea publica s-ar sista in totalitate. Totusi, CL si-a aratat dispozitia de a mai contribui, pentru o perioada de timp, cu sume mai mici la bugetul clubului. Pina in prezent, au mai fost citeva incercari nereusite de a aduce investitori la club, dintre care reamintim tatonarile cu Serghei Condratov, italianul Pietro Belardelli, Ioan Zapodeanu si Danut Prisecariu.
ntre municipiul Baia Mare si resedinta de judet a Salajului se va deschide peste cateva luni un santier. Ministerul integrarii a decis sa inceapa lucrarile la Drumul
Nordului, despre care s-a vorbit insistent in ultimii ani, dar care nu a mai ajuns sa fie si realizat. Actualul proiect, acceptat de specialistii institutiei, difera radical de cel pe care autoritatile maramuresene l-au prezentat acum cativa ani. Viitoarea sosea nu se va mai suprapune cu Drumul Judetean 108 A – care trece prin Ardusat, ci va fi construita de la zero. Aceasta nici nu va trece prin localitati, astfel incat soferii nu vor avea restrictii de viteza.
Conducerea Consiliului Judetean (CJ) Maramures a precizat ca proiectul Drumul Nordului a fost inclus de Ministerul Integrarii Europene pe lista de prioritati si ca in aceasta perioada se lucreaza la partea tehnica, astfel incat executia sa poata fi inceputa cat de curand. Reprezentantii guvernului au prevazut si fonduri pentru studiul fezabilitate, iar pentru finalizarea lucrarilor au prevazut un imprumut maxim de finantare de 50 de milioane de euro.
Maramuresul va fi legat de autostrada Transilvania
Initial autoritatile maramuresene si cele din Salaj au facut lobby pentru refacerea actualului DJ 108A, care leaga Baia Mare de Zalau. Dat fiind ca guvernul a acceptat ca intre municipiul maramuresean si orasul maghiar Vaja sa fie facut un drum rapid, s-a ivit si ideea constructiei unei sosele similare care sa ajunga in judetul Salaj.
“Consiliile judetene Maramures si Salaj au solicitat un nou traseu, care sa ocoleasca localitatile. Aceasta modificare de proiect a condus in fond la transformarea drumului intr-unul rapid. Parcurgerea lui ar urma sa se faca fara restrictiile de viteza pe care le impune intrarea intr-o comuna”, a declarat vicepresedintele CJ, Emil Marinescu.
El a explicat si faptul ca, pe teritoriul judetului Salaj, e prevazut ca Drumul Nordului sa intalneasca Drumul National 1C care leaga Satu Mare de Zalau si de Cluj si de soseaua de centura a Zalaului. De asemenea, urmeaza sa aiba iesire la viitoarea autostrada Transilvania, care e in curs de constructie
Trei variante de traseu pentru viitorul drum rapid
Licitatia pentru studiul de fezabilitate a fost castigata de compania “Search”, care a elaborat si studiul de traseu. Vicepresedintele Emil Marinescu a afirmat ca exista trei variante pentru Drumului Nordului si ca fiecare dintre ele a fost inaintata ministerului integrarii pentru analiza.
Toate cele trei variante de traseu au ca punct de pornire podul de la Ardusat, care va face parte din ruta viitorului drum expres Baia Mare – Vaja. Ele parcurg un traseu comun de 2,8 kilometri, dupa care se despart. Doua dintre ele sunt proiectate sa treaca prin zona de deal, la mare distanta de actuala sosea, iar celalalt strabate lunca Somesului.
“Prima merge pe liziera, in zona de deal a Buzestiului si ajunge la Arinis, iar cea de-a doua face bucla de la Farcasa pana in Salsig. Cel de-al treilea traseu merge prin lunca Somesului, pe langa comunele Ardusat, Buzesti, Tamaia, Sarbi, Farcasa, Gardani, Salsig, Rodina si Arinis, urmand sa mearga mai departe spre Cehu Silvaniei”, a explicat Marinescu.
Soseaua va fi si dig de protectie impotriva inundatiilor
Vicepresedintele CJ a aratat ca reprezentantii ministerului integrarii au aprobat cea de-a treia varianta, ceea ce inseamna ca viitorul drum va fi paralel cu actualul DJ 108A. Unul din argumente a fost si acela ca traseul prin zona de lunca nu presupune costuri de constructie exagerat de ridicate.
“Este si mai scurt. Va avea doar 26,2 kilometri pe teritoriul Maramuresului. Specialistii au aratat ca se va iesi si mai ieftin pentru ca nu va fi nevoie sa se amenajeze tuneluri. Celelalte trasee presupuneau cinci, respectiv sase constructii de acest gen, pe o lungime de circa cinci kilometri.”
Marinescu a precizat ca plasarea Drumului Nordului in lunca Somesului are dubla importanta. Pe de-o parte caile de acces spre localitati vor fi mai usor de realizat, iar pe de alta parte se va suprainalta soseaua astfel incat sa se formeze un dig pe malul Somesului care sa protejeze localitatile in cazul unor inundatii.
Termenul de finalizare a lucrarilor a fost fixat in 2010
Viitorul drum dintre Baia Mare si Zalau va fi in aceste conditii nu doar o ruta rapida, ci si una mai scurta cu aproximativ 10 kilometri in Maramures fata de cea actuala. Autoritatile maramuresene au aratat ca actualul DJ 108 A va ramane functional, doar ca refacerea lui nu va mai reprezenta o prioritate, cum era pana acum.
Termenul de finalizare a lucrarilor va fi 2010, conform actualelor contracte incheiate de ministerul integrarii. “Deja se lucreaza la proiectare. Se cunoaste sursa de finantare, exista si o firma care a castigat aceste lucrari, in consecinta se poate spune ca proiectul e mult mai avansat decat ce privind drumul rapid Vaja-Baia Mare”, a subliniat
Marinescu.
In perioada urmatoare, reprezentantii CJ si cei ai ministerului integrarii vor trebui sa se concentreze asupra preluarii terenurilor ca sa poata permite deschiderea santierului. “Problema se va rezolva rapid, printr-un parteneriat intre consiliile locale si cetateni. Vom avea o comisie de evaluare… Nu cred ca oamenii nu vor vinde, pentru ca risca sa fie expropriati”, a mai aratat vicepresedintele Consiliului Judetean.
Nordului, despre care s-a vorbit insistent in ultimii ani, dar care nu a mai ajuns sa fie si realizat. Actualul proiect, acceptat de specialistii institutiei, difera radical de cel pe care autoritatile maramuresene l-au prezentat acum cativa ani. Viitoarea sosea nu se va mai suprapune cu Drumul Judetean 108 A – care trece prin Ardusat, ci va fi construita de la zero. Aceasta nici nu va trece prin localitati, astfel incat soferii nu vor avea restrictii de viteza.
Conducerea Consiliului Judetean (CJ) Maramures a precizat ca proiectul Drumul Nordului a fost inclus de Ministerul Integrarii Europene pe lista de prioritati si ca in aceasta perioada se lucreaza la partea tehnica, astfel incat executia sa poata fi inceputa cat de curand. Reprezentantii guvernului au prevazut si fonduri pentru studiul fezabilitate, iar pentru finalizarea lucrarilor au prevazut un imprumut maxim de finantare de 50 de milioane de euro.
Maramuresul va fi legat de autostrada Transilvania
Initial autoritatile maramuresene si cele din Salaj au facut lobby pentru refacerea actualului DJ 108A, care leaga Baia Mare de Zalau. Dat fiind ca guvernul a acceptat ca intre municipiul maramuresean si orasul maghiar Vaja sa fie facut un drum rapid, s-a ivit si ideea constructiei unei sosele similare care sa ajunga in judetul Salaj.
“Consiliile judetene Maramures si Salaj au solicitat un nou traseu, care sa ocoleasca localitatile. Aceasta modificare de proiect a condus in fond la transformarea drumului intr-unul rapid. Parcurgerea lui ar urma sa se faca fara restrictiile de viteza pe care le impune intrarea intr-o comuna”, a declarat vicepresedintele CJ, Emil Marinescu.
El a explicat si faptul ca, pe teritoriul judetului Salaj, e prevazut ca Drumul Nordului sa intalneasca Drumul National 1C care leaga Satu Mare de Zalau si de Cluj si de soseaua de centura a Zalaului. De asemenea, urmeaza sa aiba iesire la viitoarea autostrada Transilvania, care e in curs de constructie
Trei variante de traseu pentru viitorul drum rapid
Licitatia pentru studiul de fezabilitate a fost castigata de compania “Search”, care a elaborat si studiul de traseu. Vicepresedintele Emil Marinescu a afirmat ca exista trei variante pentru Drumului Nordului si ca fiecare dintre ele a fost inaintata ministerului integrarii pentru analiza.
Toate cele trei variante de traseu au ca punct de pornire podul de la Ardusat, care va face parte din ruta viitorului drum expres Baia Mare – Vaja. Ele parcurg un traseu comun de 2,8 kilometri, dupa care se despart. Doua dintre ele sunt proiectate sa treaca prin zona de deal, la mare distanta de actuala sosea, iar celalalt strabate lunca Somesului.
“Prima merge pe liziera, in zona de deal a Buzestiului si ajunge la Arinis, iar cea de-a doua face bucla de la Farcasa pana in Salsig. Cel de-al treilea traseu merge prin lunca Somesului, pe langa comunele Ardusat, Buzesti, Tamaia, Sarbi, Farcasa, Gardani, Salsig, Rodina si Arinis, urmand sa mearga mai departe spre Cehu Silvaniei”, a explicat Marinescu.
Soseaua va fi si dig de protectie impotriva inundatiilor
Vicepresedintele CJ a aratat ca reprezentantii ministerului integrarii au aprobat cea de-a treia varianta, ceea ce inseamna ca viitorul drum va fi paralel cu actualul DJ 108A. Unul din argumente a fost si acela ca traseul prin zona de lunca nu presupune costuri de constructie exagerat de ridicate.
“Este si mai scurt. Va avea doar 26,2 kilometri pe teritoriul Maramuresului. Specialistii au aratat ca se va iesi si mai ieftin pentru ca nu va fi nevoie sa se amenajeze tuneluri. Celelalte trasee presupuneau cinci, respectiv sase constructii de acest gen, pe o lungime de circa cinci kilometri.”
Marinescu a precizat ca plasarea Drumului Nordului in lunca Somesului are dubla importanta. Pe de-o parte caile de acces spre localitati vor fi mai usor de realizat, iar pe de alta parte se va suprainalta soseaua astfel incat sa se formeze un dig pe malul Somesului care sa protejeze localitatile in cazul unor inundatii.
Termenul de finalizare a lucrarilor a fost fixat in 2010
Viitorul drum dintre Baia Mare si Zalau va fi in aceste conditii nu doar o ruta rapida, ci si una mai scurta cu aproximativ 10 kilometri in Maramures fata de cea actuala. Autoritatile maramuresene au aratat ca actualul DJ 108 A va ramane functional, doar ca refacerea lui nu va mai reprezenta o prioritate, cum era pana acum.
Termenul de finalizare a lucrarilor va fi 2010, conform actualelor contracte incheiate de ministerul integrarii. “Deja se lucreaza la proiectare. Se cunoaste sursa de finantare, exista si o firma care a castigat aceste lucrari, in consecinta se poate spune ca proiectul e mult mai avansat decat ce privind drumul rapid Vaja-Baia Mare”, a subliniat
Marinescu.
In perioada urmatoare, reprezentantii CJ si cei ai ministerului integrarii vor trebui sa se concentreze asupra preluarii terenurilor ca sa poata permite deschiderea santierului. “Problema se va rezolva rapid, printr-un parteneriat intre consiliile locale si cetateni. Vom avea o comisie de evaluare… Nu cred ca oamenii nu vor vinde, pentru ca risca sa fie expropriati”, a mai aratat vicepresedintele Consiliului Judetean.
Reabilitarea digului de aparare de pe Jiu de la Cotofenii din Dos a fost estimata la 25 de miliarde de lei vechi. Lucrarile sunt ingreunate de titlurile de proprietate emise in zona de protectie a lucrarilor.
Lucrarile de suprainaltare si extindere la digul de aparare de pe Jiu, din dreptul localitatii Cotofenii din Dos, risca sa nu fie terminate la timp
din cauza diferendelor pe care institutiile statului le au cu proprietarii de pamânturi din zona. In 2002, Directia Apelor (DA) Jiu a intocmit un studiu de fezabilitate pentru consolidarea digului, conform caruia valoarea generala a devizului se ridica, la acea data, la circa 25 de miliarde de lei vechi. Totusi, banii de la guvern nu au venit decât dupa ce comuna a trecut prin valuri succesive de inundatii, in 2005 si 2006. Anul trecut, au fost aprobate si fondurile pentru lucrari, de care urma sa se apuce societatea ECPROD SA Târgoviste. Imediat au aparut si problemele, dupa cum a precizat Iliodor Plastoi, directorul Sistemului
de Gospodarire a Apelor (SGA) Dolj, din cadrul DA Jiu. „Lucrarile sunt executate in proportie de 60%, insa avem probleme la finalizare din cauza actelor de proprietate emise in baza legilor funciare in zona de protectie a digului. Acolo nu se face doar suprainaltare, ci si extindere, asa incât lucrarile se intind si pe o parte din pamânturile aflate in proprietate privata. Este vorba de circa 150 de localnici care vor fi afectati“, a spus directorul Plastoi.
Lucrarile se intind pe 4,2 kilometri de-a lungul Jiului. Potrivit autoritatilor, din circuit trebuie scoase definitiv 3,18 hectare de teren si temporar 2,12 hectare. Din cauza diferendelor, DA Jiu are probleme si cu obtinerea autorizatiei de construire. „Suntem in curs de obtinere a autorizatiei de construire de la Consiliul Judetean Dolj pentru a putea finaliza lucrarile. De asemenea, am depus documentatia necesara si la Directia Silvica Dolj, pentru ca o parte din lucrari se intind si pe raza Ocolului Silvic Filiasi“, a mai spus Iliodor Plastoi.
Trebuie spus ca DA Jiu a fost atentionata in câteva rânduri de OS Filiasi pentru ca a defrisat o parte din terenurile care ii apartin si chiar a pretins anumite daune. Radu Papa, arhitectul-sef al CJ Dolj, cunoaste situatia din zona, dar spune ca la consiliul judetean nu au sosit nici un fel de documentatii: „Ei trebuie sa rezolve intâi problemele cu proprietarii din zona, prin concesiune, cumparare sau alte forme de dobândire a dreptului de a construi acolo. Pâna atunci, noi nu le putem elibera nici certificatul de urbanism si cu atât mai mult nu putem sa le dam autorizatie“.
Improprietariti pe diguri
Primarul localitatii Cotofenii din Dos, Vasile Preduca, sustine ca nu sunt probleme cu toti proprietarii: „Nu se fac numai lucrari de suprainaltare la digul de pe malul drept al Jiului, ci si de extindere. Musca din pamântul oamenilor. DA Jiu trebuie sa incheie acte cu ei pentru a trece terenul in proprietatea institutiei. Unii oameni si-au dat acordul scris, la altii, la care sunt suprafete mai mari, trebuie sa se gaseasca solutii prin vânzare, concesiune etc. Trebuie discutat cu ei“.
Desi toata lumea intelege importanta lucrarilor de pe Jiu, acestea pot fi blocate de faptul ca localnicii au fost improprietariti de comisiile locale si de cea judeteana in zona de protectie a zidului. Asta, desi in 1962 proprietarii din zona fusesera expropriati prin decret de catre stat, pentru realizarea digurilor. Nu este primul caz de acest gen. Spre exemplu, dupa cum spun reprezentantii DA Jiu, un caz similar a fost descoperit in localitatea Ghercesti, unde localnicii au fost improprietariti cu terenuri ce inglobau digul de aparare si albia minora a pârâului Teslui. Lipsa amenajarilor pe cursul de apa mentionat a provocat inundatii grave in ultimii ani, de-a lungul localitatilor riveran
Lucrarile de suprainaltare si extindere la digul de aparare de pe Jiu, din dreptul localitatii Cotofenii din Dos, risca sa nu fie terminate la timp
din cauza diferendelor pe care institutiile statului le au cu proprietarii de pamânturi din zona. In 2002, Directia Apelor (DA) Jiu a intocmit un studiu de fezabilitate pentru consolidarea digului, conform caruia valoarea generala a devizului se ridica, la acea data, la circa 25 de miliarde de lei vechi. Totusi, banii de la guvern nu au venit decât dupa ce comuna a trecut prin valuri succesive de inundatii, in 2005 si 2006. Anul trecut, au fost aprobate si fondurile pentru lucrari, de care urma sa se apuce societatea ECPROD SA Târgoviste. Imediat au aparut si problemele, dupa cum a precizat Iliodor Plastoi, directorul Sistemului
de Gospodarire a Apelor (SGA) Dolj, din cadrul DA Jiu. „Lucrarile sunt executate in proportie de 60%, insa avem probleme la finalizare din cauza actelor de proprietate emise in baza legilor funciare in zona de protectie a digului. Acolo nu se face doar suprainaltare, ci si extindere, asa incât lucrarile se intind si pe o parte din pamânturile aflate in proprietate privata. Este vorba de circa 150 de localnici care vor fi afectati“, a spus directorul Plastoi.
Lucrarile se intind pe 4,2 kilometri de-a lungul Jiului. Potrivit autoritatilor, din circuit trebuie scoase definitiv 3,18 hectare de teren si temporar 2,12 hectare. Din cauza diferendelor, DA Jiu are probleme si cu obtinerea autorizatiei de construire. „Suntem in curs de obtinere a autorizatiei de construire de la Consiliul Judetean Dolj pentru a putea finaliza lucrarile. De asemenea, am depus documentatia necesara si la Directia Silvica Dolj, pentru ca o parte din lucrari se intind si pe raza Ocolului Silvic Filiasi“, a mai spus Iliodor Plastoi.
Trebuie spus ca DA Jiu a fost atentionata in câteva rânduri de OS Filiasi pentru ca a defrisat o parte din terenurile care ii apartin si chiar a pretins anumite daune. Radu Papa, arhitectul-sef al CJ Dolj, cunoaste situatia din zona, dar spune ca la consiliul judetean nu au sosit nici un fel de documentatii: „Ei trebuie sa rezolve intâi problemele cu proprietarii din zona, prin concesiune, cumparare sau alte forme de dobândire a dreptului de a construi acolo. Pâna atunci, noi nu le putem elibera nici certificatul de urbanism si cu atât mai mult nu putem sa le dam autorizatie“.
Improprietariti pe diguri
Primarul localitatii Cotofenii din Dos, Vasile Preduca, sustine ca nu sunt probleme cu toti proprietarii: „Nu se fac numai lucrari de suprainaltare la digul de pe malul drept al Jiului, ci si de extindere. Musca din pamântul oamenilor. DA Jiu trebuie sa incheie acte cu ei pentru a trece terenul in proprietatea institutiei. Unii oameni si-au dat acordul scris, la altii, la care sunt suprafete mai mari, trebuie sa se gaseasca solutii prin vânzare, concesiune etc. Trebuie discutat cu ei“.
Desi toata lumea intelege importanta lucrarilor de pe Jiu, acestea pot fi blocate de faptul ca localnicii au fost improprietariti de comisiile locale si de cea judeteana in zona de protectie a zidului. Asta, desi in 1962 proprietarii din zona fusesera expropriati prin decret de catre stat, pentru realizarea digurilor. Nu este primul caz de acest gen. Spre exemplu, dupa cum spun reprezentantii DA Jiu, un caz similar a fost descoperit in localitatea Ghercesti, unde localnicii au fost improprietariti cu terenuri ce inglobau digul de aparare si albia minora a pârâului Teslui. Lipsa amenajarilor pe cursul de apa mentionat a provocat inundatii grave in ultimii ani, de-a lungul localitatilor riveran
Tribunalul Brasov a decis ieri ca urmatoarea sedinta a Adunarii Generale a Actionarilor de la Tractorul UTB SA sa aiba loc lunea viitoare, pe 19 martie. Din pacate, instanta nu a decis si anularea sedintei AGA din 23 februarie, ce ar fi readus functionarea societatii intr-un cadru legal de administrare
a societatii. In acest fel, hotararile acelei sedinte - lichidarea voluntara a societatii si dizolvarea Consiliului de Administratie - raman in picioare. Numai ca administratorul unic numit atunci si-a dat imediat demisia, iar fostul director general, Titu Serban, a ramas fara drept semnatura. Asa se face ca situatia unica, fara precedent in economia romaneasca, ca o societate sa ramana fara conducere legal numita, va continua pana saptamana viitoare. Atunci, in sedinta AGA, AVAS va propune numirea in functia de administrator unic a lui Gheorghe Pasca, director adjunct al Directiei Valorificare Participatii din cadrul AVAS, fost administrator special al uzinei, si a lui Titu Serban in functia de director general al societatii. Acestia vor avea ca sarcina prioritara gasirea unor solutii pentru plata salariilor restante. Pana acum, angajatii, majoritatea trimisi fortat in concediu de odihna, au incasat doar 33% din avansul salarial al lunii februarie, din care 10% ieri, desi din 7 martie trebuia sa inceapa plata lichidarii.
a societatii. In acest fel, hotararile acelei sedinte - lichidarea voluntara a societatii si dizolvarea Consiliului de Administratie - raman in picioare. Numai ca administratorul unic numit atunci si-a dat imediat demisia, iar fostul director general, Titu Serban, a ramas fara drept semnatura. Asa se face ca situatia unica, fara precedent in economia romaneasca, ca o societate sa ramana fara conducere legal numita, va continua pana saptamana viitoare. Atunci, in sedinta AGA, AVAS va propune numirea in functia de administrator unic a lui Gheorghe Pasca, director adjunct al Directiei Valorificare Participatii din cadrul AVAS, fost administrator special al uzinei, si a lui Titu Serban in functia de director general al societatii. Acestia vor avea ca sarcina prioritara gasirea unor solutii pentru plata salariilor restante. Pana acum, angajatii, majoritatea trimisi fortat in concediu de odihna, au incasat doar 33% din avansul salarial al lunii februarie, din care 10% ieri, desi din 7 martie trebuia sa inceapa plata lichidarii.
Primavara vine cu cheltuieli suplimentare pentru posesorii unui balcon sau a unei gradini. Amenajarea unui asemenea spatiu ar trebui sa fie nu doar un deziderat, ci chiar la indemina. In prezent, numarul companiilor mici care pot oferi asemenea servicii
a crescut simtitor. Statistici neoficiale spun ca aproape si-au dublat numarul in ultimul an. Cert este ca preturile nu sint inca la indemina oricui. Chiar si in regim propriu, amenajarea unei gradini poate ajunge sa coste minimum 500 de euro la un spatiu nu mai mare de 200 de metri patrati.
Amenajarea unui balcon, peste 300 de euro!
„Pentru salariul mediu pe economie, amenajarea unei gradini poate insemna un efort. Chiar si pentru un balcon bine decorat peste vara, valoarea semintelor, a ghivecelor si chiar a decoratiunilor nu poate sa coste mai putin de 300 de euro. Daca mai vrei sa adaugi o mini-fintina arteziana sau orice alta decoratiune, preturile ar creste pe masura", spune Ladislau Berczi, managerul unei mici firme de amenajari exterioare. Operatorii de pe piata amenajarilor exterioare din Cluj nu se tem de faptul ca, potrivit ultimelor vesti, companii ca Brithouse vor patrunde pe piata locala. „Daca vin tot cu preturi mari si produse
ca si cele pe care le gasesti peste tot, nu avem de ce ne teme. Si acum poti gasi produse de bricolaj in toate marile centre comerciale si in cele mici si la designeri. Batalia se da pina la urma pe pret si servicii", spune si Ioan Terec, designer. El crede ca mai exista si nevoia ca spatiul o data creat sa fie intretinut. „Cele mai multe proleme le ridica intretinerea unui asemenea spatiu si costurile legate de aceasta actiune. Iar marile magazine nu ofera inca si servicii, cum se intimpla in unele cazuri in afara Romaniei", mai spune Ioan Terec.
Lanturi de flori
In prezent, in Cluj, aceasta piata este suficient de segmentata, apreciaza specialistii. „Directia Silvica, Agrosem, Statiunea de Cercetari si apoi Praktiker sint marii comercianti de produse gen butasi. Oferta este diversa si, totusi, daca ai vrea sa iti faci o gradina orientindu-te dupa o revista de specialitate din afara, n-ar fi tocmai usor. Sint si companii private care iti aduc cam tot ce ai putea avea nevoie, dar preturile sint pe masura", spune Ladislau Berczi. Practic, un butas are preturi care variaza de la 10 la 40 de lei, unii mai pretentiosi pot ajunge sa coste chiar 50-80 de lei. Un plic de seminte de flori costa in medie 1,5 lei, iar un plic de bulbi de flori diferite variaza de la 4 la 20 de lei. Ghivecele de teracota procurate din lanturile Selgros, Metro sau chiar Cora si Praktiker costa in medie intre 20 si 50 de lei, iar cele de import, aduse de companii specializate din Franta sau Italia, pot costa chiar 1.200 de lei. Cea mai simpla solutie ramine mai putin elegantul, dar mai ieftinul ghiveci de plastic, dar si aici preturile pot ajunge cu usurinta la 50 de lei, chiar si in retelele mari de magazine. „La toate astea se adauga uneltele de care ai nevoie, iar valoarea acestora ajunge deseori sa se ridice la suma de 300 de lei, minim. Daca adaugi si o masina de tuns gazonul, valoarea uneltelor se va ridica la aproximativ 500 de lei", spune Ioan Terec. Cine are o gradina in care ar vrea sa aseze decoratiuni, mici statuete, cele din plastic costa aproximativ 20 de lei, dar cele turnate in forme de statuete, din materiale compozite, pot costa si 400 de lei, in functie de marimea lor. „Piata clujeana este una dificila. Preturile trebuie sa fie mici, iar calitatea buna. Inca se construieste foarte mult si accentul cade in primul rind pe amenajarea interioarelor. In maxim 3 ani, oamenii vor incepe sa puna accentul pe decorarea exterioarelor, pina atunci piata aceasta ramine una destul de dificila si sezoniera", conchide Terec.
a crescut simtitor. Statistici neoficiale spun ca aproape si-au dublat numarul in ultimul an. Cert este ca preturile nu sint inca la indemina oricui. Chiar si in regim propriu, amenajarea unei gradini poate ajunge sa coste minimum 500 de euro la un spatiu nu mai mare de 200 de metri patrati.
Amenajarea unui balcon, peste 300 de euro!
„Pentru salariul mediu pe economie, amenajarea unei gradini poate insemna un efort. Chiar si pentru un balcon bine decorat peste vara, valoarea semintelor, a ghivecelor si chiar a decoratiunilor nu poate sa coste mai putin de 300 de euro. Daca mai vrei sa adaugi o mini-fintina arteziana sau orice alta decoratiune, preturile ar creste pe masura", spune Ladislau Berczi, managerul unei mici firme de amenajari exterioare. Operatorii de pe piata amenajarilor exterioare din Cluj nu se tem de faptul ca, potrivit ultimelor vesti, companii ca Brithouse vor patrunde pe piata locala. „Daca vin tot cu preturi mari si produse
ca si cele pe care le gasesti peste tot, nu avem de ce ne teme. Si acum poti gasi produse de bricolaj in toate marile centre comerciale si in cele mici si la designeri. Batalia se da pina la urma pe pret si servicii", spune si Ioan Terec, designer. El crede ca mai exista si nevoia ca spatiul o data creat sa fie intretinut. „Cele mai multe proleme le ridica intretinerea unui asemenea spatiu si costurile legate de aceasta actiune. Iar marile magazine nu ofera inca si servicii, cum se intimpla in unele cazuri in afara Romaniei", mai spune Ioan Terec.
Lanturi de flori
In prezent, in Cluj, aceasta piata este suficient de segmentata, apreciaza specialistii. „Directia Silvica, Agrosem, Statiunea de Cercetari si apoi Praktiker sint marii comercianti de produse gen butasi. Oferta este diversa si, totusi, daca ai vrea sa iti faci o gradina orientindu-te dupa o revista de specialitate din afara, n-ar fi tocmai usor. Sint si companii private care iti aduc cam tot ce ai putea avea nevoie, dar preturile sint pe masura", spune Ladislau Berczi. Practic, un butas are preturi care variaza de la 10 la 40 de lei, unii mai pretentiosi pot ajunge sa coste chiar 50-80 de lei. Un plic de seminte de flori costa in medie 1,5 lei, iar un plic de bulbi de flori diferite variaza de la 4 la 20 de lei. Ghivecele de teracota procurate din lanturile Selgros, Metro sau chiar Cora si Praktiker costa in medie intre 20 si 50 de lei, iar cele de import, aduse de companii specializate din Franta sau Italia, pot costa chiar 1.200 de lei. Cea mai simpla solutie ramine mai putin elegantul, dar mai ieftinul ghiveci de plastic, dar si aici preturile pot ajunge cu usurinta la 50 de lei, chiar si in retelele mari de magazine. „La toate astea se adauga uneltele de care ai nevoie, iar valoarea acestora ajunge deseori sa se ridice la suma de 300 de lei, minim. Daca adaugi si o masina de tuns gazonul, valoarea uneltelor se va ridica la aproximativ 500 de lei", spune Ioan Terec. Cine are o gradina in care ar vrea sa aseze decoratiuni, mici statuete, cele din plastic costa aproximativ 20 de lei, dar cele turnate in forme de statuete, din materiale compozite, pot costa si 400 de lei, in functie de marimea lor. „Piata clujeana este una dificila. Preturile trebuie sa fie mici, iar calitatea buna. Inca se construieste foarte mult si accentul cade in primul rind pe amenajarea interioarelor. In maxim 3 ani, oamenii vor incepe sa puna accentul pe decorarea exterioarelor, pina atunci piata aceasta ramine una destul de dificila si sezoniera", conchide Terec.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
